Lista recomandărilor

Recomandarea CNSM nr. R/6/2021
privind sprijinirea finanțării verzi

Având în vedere:

  • Prevederile art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,
  • Decizia CNSM nr. D/4/14.10.2020 prin care a fost aprobată înființarea unui Grup de lucru având ca scop identificarea unor posibile soluții pentru sprijinirea finanțării verzi,
  • Rolul important al efectelor schimbărilor climatice pentru economia românească și pentru sectorul bancar, atât din perspectiva oportunităților, cât și a costurilor, în cazul în care tranziția către o economie verde ar fi întârziată,
  • Concluziile analizei Grupului de lucru CNSM privind sprijinirea finanțării verzi.

Întrucât:

  • Lipsa de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice reprezintă un risc cu un impact ridicat atât la nivelul sistemului financiar, cât și al economiei,
  • Schimbarea structurală a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară și sustenabilă din punct de vedere climatic reprezintă o oportunitate însemnată pentru România,
  • Obiectivul fundamental al Comitetului este de a contribui la salvgardarea stabilității financiare, inclusiv prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista șocurilor și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând pe această cale o contribuție sustenabilă a sistemului financiar la creșterea economică,

În temeiul

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

I. În vederea creșterii în mod sustenabil a accesului la finanțare pentru proiectele legate de agenda schimbărilor climatice, se recomandă:

  1. Comunicarea de către autoritățile naționale către entitățile din aria lor de competență a unor recomandări privind abordarea prudentă a riscului climatic. Recomandările vor acoperi cel puțin următoarele domenii: (i) guvernanță, (ii) strategie, (iii) managementul riscului, (iv) analiză de scenarii și testare la stres și (v) transparență. Recomandarea este adresată Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
  2. Transmiterea către instituțiile financiare internaționale (BERD, BEI, BM etc.), în cadrul procesului periodic de consultare privind activitatea lor în România, a propunerii de a avea în vedere, pentru perioada 2021-2025, pentru amplificarea finanțării proiectelor verzi: (i) utilizarea, într-o proporție mai mare a facilității de garanție de portofoliu comparativ cu liniile de credit în activitatea de finanțare, (ii) sprijinirea transformării, unde este cazul, a unor proiecte mai puțin bancabile în proiecte bancabile și (iii) sporirea asistenței tehnice acordate IMM și instituțiilor de credit pentru identificarea, pregătirea, finanțarea și implementarea proiectelor verzi. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
  3. Constituirea la nivel interministerial a unui colectiv care să elaboreze Cadrul general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, stabilirea criteriilor de eligibilitate pe baza cărora se va realiza identificarea proiectelor care pot fi eligibile pentru finanțarea prin obligațiuni verzi la nivel suveran și dezvoltarea expertizei necesare pentru emiterea și monitorizarea emisiunilor de astfel de instrumente și pentru realizarea și transmiterea raportărilor anuale până la alocarea integrală a cheltuielilor. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 mai 2022.
  4. Analizarea oportunității flexibilizării cerințelor prudențiale privind finanțările verzi, în linie cu preocupări similare la nivel european, din perspectiva stimulării acestui tip de creditare, fără afectarea stabilității financiare. Recomandarea este adresată Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară. Termen de implementare: 30 iunie 2022.
  5. Realizarea unei scheme suport pentru licitația de capacitați noi de energie regenerabilă prin Contracte pentru Diferență (CfD), prin care venitul proiectului pentru fiecare MWh produs să fie securizat pe o durată suficientă de timp. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 ianuarie 2022.
  6. Modificarea OUG nr. 74/2020 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 pentru a se permite încheierea de contracte bilaterale PPA (power purchase agreements) de către toți producătorii de energie regenerabilă, în afara pieței centralizate, negociate liber și direct cu furnizori sau consumatori finali de energie electrică și cu posibilitatea de a fi încheiate înainte de începerea construcției. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 ianuarie 2022.

II. În vederea sprijinirii schimbării structurale a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară, se recomandă:

  1. Elaborarea unei politici industriale care să pună accent pe agenda schimbărilor climatice, cu etapizare anuală până în anul 2025, în corelație cu Noua strategie industrială pentru Europa a Comisiei Europene unde accentul este pus pe două domenii: tranziție verde și digitalizare. Politica industrială trebuie să conțină și soluții de relocare din străinătate în România a unor lanțuri globale de producție legate de schimbările climatice. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
  2. Punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor care contribuie semnificativ la realizarea agendei schimbărilor climatice. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
  3. Elaborarea și publicarea unei metodologii de identificare a firmelor cu capital autohton care produc în mod competitiv bunuri și servicii legate de sectoare verzi. Elaborarea, actualizarea periodică și publicarea listei acestor firme identificate folosind metodologia menționată. Implicarea reprezentanților diplomatici și comerciali ai României din străinătate în promovarea firmelor prezente pe această listă. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
  4. Revizuirea Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport în vederea îndeplinirii obligațiilor României de a atinge țintele de energie regenerabilă în 2030, prevăzute în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) și Strategia Energetică a României. Un rol esențial revine companiei Transelectrica care ar trebui să își revizuiască și să devanseze substanțial planurile de investiții. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
  5. Lansarea unei scheme de sprijin pentru capacități noi de cogenerare de înaltă eficiență ai căror beneficiari vor fi selectați pe baza unei proceduri de ofertare concurențială. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 ianuarie 2022.

III. În vederea îmbunătățirii transparenței, raportărilor și a disponibilității informațiilor legate de schimbările climatice, precum și pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice în societate și în cadrul sistemului financiar, se recomandă:

  1. Construirea unui tablou de monitorizare a riscurilor asupra sectorului bancar provenind din schimbările climatice, care să fie actualizat și diseminat periodic, precum și rularea anuală a unui exercițiu de testare la stres pe aspecte asociate riscurilor climatice, cu diseminarea rezultatelor. Recomandarea este adresată Băncii Naționale a României. Termen de implementare: 31 decembrie 2021.
  2. Completarea Centralei Riscului de Credit din cadrul BNR cu informații privind creditele verzi, plecând de la taxonomia europeană. Recomandarea este adresată Băncii Naționale a României. Termen de implementare: 30 iunie 2022.
  3. Introducerea cerinței publicării de date de către companiile de mari dimensiuni și voluntar de către IMM, în format digital (platformă online), în funcție de specificații și definiții unitare și transparente. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 30 iunie 2022<
  4. Încurajarea raportării nefinanciare de către IMM, prin: (i) publicarea unui model de raportare simplificat; (ii) digitalizarea raportării și (iii) alocarea de fonduri pentru creșterea capacității de raportare a IMM, inclusiv prin realizarea de ghiduri. Crearea unui cadru de monitorizare a raportării declarației nefinanciare, automatizat. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 30 iunie 2023
  5. Dezvoltarea arhitecturii de guvernanță a schimbărilor climatice (adaptare și atenuare), cu implicarea ministerelor de linie, Administrației Prezidențiale, mediului științific, mediului privat, BNR, ASF, instituțiilor de credit, instituțiilor financiare internaționale, ONG etc. Recomandarea este adresată Guvernului. Termen de implementare: 31 ianuarie 2022.

Recomandarea CNSM nr. R/5/2021
privind modul de implementare a Recomandării CERS/2020/12 referitoare la identificarea entităților juridice

Având în vedere:

  • Recomandarea CERS referitoare la identificarea entităților juridice (CERS/2020/12)

În temeiul

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

    1. Se recomandă Băncii Naționale a României și Autorității pentru Supravegherea Financiară, în măsura permisă de lege și sub rezerva principiului proporționalității:
      1. să solicite sau, după caz, să continue să solicite tuturor entităților juridice implicate în tranzacții financiare aflate în sfera lor de competență de supraveghere să dețină un LEI;
      2. la redactarea, impunerea sau modificarea obligațiilor de raportare financiară, să includă sau, după caz, să continue să includă o obligație de a identifica prin intermediul unui LEI:
        • entitatea juridică care face obiectul obligației de raportare; și
        • orice altă entitate juridică cu privire la care trebuie raportate informații și care deține un LEI.
      3. să identifice sau, după caz, să continue să identifice, prin intermediul LEI, orice entitate juridică despre care fac publice informații și care deține un LEI.
    2. În sensul prezentei recomandări, LEI reprezintă identificatorul entității juridice (Legal Entity Identifier) și constă într-un cod de referință format din 20 de caractere pentru identificarea unică a entităților distincte din punct de vedere juridic care se angajează în tranzacții financiare plus datele de referință asociate și care se bazează pe standardul ISO 17442 elaborat de Organizația Internațională de Standardizare.

Recomandarea CNSM nr. R/4/2021

privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere:

      1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
      2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât

      • În contextul actual, sectorul bancar are un rol cheie în finanțarea economiei reale pentru consolidarea procesului de revenire economică.
      • Măsuri de relaxare a cerințelor macroprudențiale, care au vizat inclusiv acest instrument, au fost adoptate la scară largă în Uniunea Europeană cu scopul de a susține economia reală.
      • Dinamica la nivel macroeconomic este în continuare dificil de estimat, revenirea economică așteptată în anul 2021 fiind puternic influențată de evoluția campaniei de vaccinare.

În temeiul

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere evoluțiile cu privire la creditul neguvernamental, precum și dinamica economico-financiară consemnată la nivel național și internațional în ultima perioadă, se recomandă Băncii Naţionale a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 (zero) la sută. De asemenea, se recomandă Băncii Naționale a României să continue monitorizarea evoluției situației economice și a creditării la nivel agregat și sectorial, cu urmărirea atentă a impactului pandemiei COVID-19 asupra finanțării populației și a companiilor de către instituțiile de credit.

Recomandarea CNSM nr. R/3/2021
privind conformarea cu prevederile Ghidului ABE privind detalierea și publicarea indicatorilor de importanță sistemică - EBA/GL/2020/14

Având în vedere:

      • Ghidul Autorității Bancare Europene privind detalierea și publicarea indicatorilor de importanță sistemică – EBA/GL/2020/14, emis în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr.1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană);
      • Art.15 – 20 din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, care detaliază atribuțiile CNSM în ceea ce privește identificarea și raportarea instituțiilor de tip G-SII.

Întrucât

      • Ghidul EBA/GL/2020/14 se adresează inclusiv autorităților desemnate menționate la articolul 131 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE, altele decât autoritățile competente, respectiv, la nivel național, Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM);
      • Directiva 2013/36/UE reglementează activitatea: (i) instituţiilor de credit, aflate în aria de supraveghere a Băncii Naționale a României şi a (ii) firmelor de investiţii, supravegheate de Autoritatea de Supraveghere financiară;
      • Până în prezent, în sistemul bancar românesc nu au fost identificate instituții de importanță sistemică globală (G-SII), ca urmare a dimensiunii relativ reduse a instituțiilor care activează pe piața bancară națională. Pragul de la care o entitate poate fi clasificată în categoria G-SII, astfel cum este stabilit la pct.6 din Ghidul EBA/GL/2020/14, este de 200 miliarde de euro, pe bază consolidată sau individuală, aplicabil la indicatorul de măsurare a expunerii utilizat pentru calcularea indicatorului efectului de levier;
      • Conform articolului 16 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, autoritățile competente și instituțiile financiare trebuie să depună toate eforturile pentru a respecta ghidul, prin integrarea acestuia în practicile lor.

În temeiul

Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară, în calitate de autorități de supraveghere sectoriale, să se conformeze cu prevederile Ghidului Autorității Bancare Europene privind detalierea și publicarea indicatorilor de importanță sistemicăEBA/GL/2020/14 de la data la care vor exista instituții relevante (instituții de tip G-SII) în cadrul jurisdicției lor și să asigure opozabilitatea prevederilor acestuia față de instituțiile vizate.

Recomandarea CNSM nr. R/2/2021
privind modul de implementare a Recomandării CERS/2020/15 de modificare a Recomandării CERS/2020/7 privind restricțiile aplicabile distribuirilor pe durata pandemiei de COVID-19

Având în vedere:

      1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național /li>
      2. (2) Recomandarea CERS privind restricțiile aplicabile distribuirilor pe durata pandemiei de COVID-19 (CERS/2020/7)
      3. Recomandarea CERS/2020/15 de modificare a Recomandării CERS/2020/7 privind restricțiile aplicabile distribuirilor pe durata pandemiei de COVID-19
      4. Rolul important al sistemului financiar în revenirea economică în contextul crizei provocate de pandemia COVID-1

În temeiul

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:1. Se recomandă Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară, în calitate de autorități competente, să solicite instituțiilor de credit, firmelor de investiții, societăților de asigurare și reasigurare, aflate în aria lor de supraveghere, după caz, ca, cel puțin până la 30 septembrie 2021, să evite efectuarea oricăreia dintre următoarele acțiuni, care au ca efect reducerea cantității sau calității fondurilor proprii la nivel consolidat și/sau individual: a) Să distribuie dividende sau să acorde un angajament irevocabil de a distribui dividende; b) Să răscumpere acțiuni ordinare; c) Să creeze o obligație de plată a unei remunerații variabile către un membru al unei categorii de personal ale cărui activități profesionale au un impact material asupra profilului de risc al instituției financiare. Se exceptează cazul în care instituția financiară dovedește prudență sporită în efectuarea oricăreia dintre acțiunile respective și reducerea respectivă nu depășește nivelul unui prag de distribuire conservator, stabilit de către autoritățile competente. 2. În calibrarea pragului de distribuire conservator, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte: (a) obiectivul prezentei Recomandări, în special necesitatea ca instituțiile financiare să mențină un nivel suficient de capital pentru a reduce riscul sistemic și a contribui la creșterea economică, luând în considerare riscul deteriorării poziției de solvabilitate a sectorului real din cauza contextului pandemic, (b) asigurarea că nivelul distribuirilor oferite de instituțiile financiare este semnificativ mai redus comparativ cu anii precedenți crizei COVID-19, (c) particularitățile fiecărui sector aflat în aria de supraveghere a autorității competente respective. 3. Se recomandă Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară să se angajeze în dialoguri bilaterale cu instituțiile financiare aflate în aria lor de supraveghere, înainte ca acestea să întreprindă oricare dintre acțiunile menționate la punctul 1 literele (a) sau (b). 4. Se recomandă autorităților competente să țină cont de următoarele criterii la punerea în aplicare a prezentei recomandări: a) să acorde atenție principiului proporționalității, ținând seama, în special, de natura instituțiilor financiare și de capacitatea acestora de a contribui la atenuarea riscului sistemic la adresa stabilității financiare care rezultă din criza provocată de pandemia de COVID-19, precum și la redresarea economică; (b) să evite arbitrajul de reglementare; (c) să evalueze în mod regulat impactul restricțiilor impuse cu privire la distribuiri, în lumina obiectivelor prezentei recomandări. Pentru punerea în aplicare a punctului 1 literele (a) și (b) din prezenta Recomandare și pentru a evalua oportunitatea aplicării restricțiilor la nivel subconsolidat sau la nivel individual, se recomandă autorităților competente să respecte următoarele principii: (a) Principiul 1: Ținând seama de necesitatea de a preveni sau de a reduce riscul sistemic la adresa stabilității financiare în statul lor membru și în Uniune, autoritățile competente ar trebui să sprijine buna funcționare a pieței interne și să recunoască necesitatea unei contribuții sustenabile a sectorului financiar la creșterea economică a statelor membre și a Uniunii în ansamblul său. (b) Principiul 2: Autoritățile competente ar trebui să se asigure că niciuna dintre restricții nu are efecte negative disproporționate asupra sistemului financiar în ansamblu sau asupra unor părți ale acestuia în alte state membre sau în Uniune în ansamblul său. (c) Principiul 3: Autoritățile competente ar trebui să coopereze îndeaproape atât între ele, cât și cu autoritățile de rezoluție relevante, inclusiv în cadrul colegiilor, după caz.

Recomandarea CNSM nr. R/1/2021
privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere următoarele:

                1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, precum şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
                2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât:

                • Impactul pandemiei COVID-19 a fost resimțit puternic la nivelul economiei naționale pe parcursul anului 2020, cu efecte inclusiv asupra activității de creditare;
                • Deși revenirea economică din a doua parte a anului a fost peste așteptări, iar declanșarea campaniei de vaccinare consolidează premisele privind depășirea crizei sanitare, incertitudinea ridicată legată de momentul și puterea recuperării în perioada următoare fac în continuare dificil de estimat evoluțiile de la nivel macroeconomic.
                • În contextul actual, sectorul bancar are un rol important în finanțarea economiei reale pentru a diminua impactul crizei COVID-19, măsuri de relaxare a cerințelor macroprudențiale fiind adoptate la scară largă în Uniunea Europeană.

În temeiul

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere evoluțiile cu privire la creditul neguvernamental, precum și incertitudinile semnificative din domeniul economico-financiar consemnate la nivel național și internațional pe fondul răspândirii infecțiilor COVID-19, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 (zero) la sută. De asemenea, se recomandă BNR continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării la nivel agregat și sectorial, cu urmărirea atentă a impactului pandemiei COVID-19 asupra finanțării populației și companiilor de către instituțiile de credit.

Listă Recomandări 2020

Listă Recomandări 2018 – 2019

 

Listă Recomandări 2017