Lista recomandărilor

Recomandarea CNSM nr. R/2/2020
privind modificarea Strategiei de implementare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) de către instituțiile financiare nebancare ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare individuale

Având în vedere următoarele:

  • Prevederile art.3 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,
  • Recomandarea cuprinsă în documentul Fondului Monetar Internațional ”Romania: Financial Sector Assessment Program”, publicat în data de 8 iunie 2018, privind înăsprirea cerințelor de provizionare pentru sectorul instituțiilor financiare nebancare, în vederea asigurării unor cerințe similare celor aplicabile instituțiilor de credit, respectiv potrivit dispozițiilor IFRS 9 „Instrumente financiare”,
  • Decizia CNSM nr. D/9/24.09.2018, prin care a fost aprobat planul de acțiune privind implementarea recomandărilor FSAP care vizează politica macroprudențială și riscul sistemic,
  • Recomandarea CNSM nr. R/2/2019 privind Strategia de implementare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) de către instituțiile financiare nebancare ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare individuale,

Întrucât

  • prevederilor art. 3 alin. (1) lit. e) şi ale art 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

În temeiul

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă Băncii Naţionale a României să realizeze modificarea, cu respectarea prevederilor legale incidente, a cadrului de reglementare necesar aplicării integrale a IFRS de către instituțiile financiare nebancare (IFN) înscrise în Registrul general, ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare anuale individuale, astfel încât planul de implementare a IFRS de către IFN, așa cum a fost stabilit în baza Recomandării CNSM nr. R/2/2019 să fie prelungit cu un an, cu decalarea corespunzătoare a etapelor intermediare, astfel:

  • în perioada 2019 – 2022, IFN-urile înscrise în Registrul general să întocmească, exclusiv în scop informativ, un set de situaţii financiare anuale individuale conforme cu IFRS, obținute prin retratarea informațiilor din situațiile financiare întocmite potrivit reglementărilor naționale conforme cu directivele europene;
  • începând cu data de 1 ianuarie 2023, IFN-urile înscrise în Registrul general să implementeze IFRS și să utilizeze doar aceste standarde ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare anuale individuale; începând cu acest an, aceste entități să nu mai elaboreze situații financiare individuale potrivit reglementărilor naționale conforme cu directivele europene;
  • regimul tranzitoriu de influențare extracontabilă a nivelului fondurilor proprii calculate de IFN-urile înscrise în Registrul special, în sensul diminuării acestora cu nivelul suplimentar al ajustărilor pentru pierderi așteptate generate de aplicarea IFRS 9, să fie instituit pe perioada 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2022.

De asemenea, se recomandă Băncii Naționale a României să dispună măsurile considerate adecvate în scopul evitării aplicării de sancțiuni pentru eventuala depășire a termenelor de raportare stabilite pentru exercițiul financiar al anului 2019, conform planului de implementare a IFRS de către IFN menționat.

Recomandarea CNSM nr. R/1/2020
privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere următoarele:

  • Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, respectiv: art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, precum şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
  • Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât

  • Evoluțiile recente cauzate de răspândirea infecțiilor COVID 19 generează noi provocări la adresa economiei fiind necesară aplicarea unor măsuri de natură a susține continuarea procesului de furnizare a creditelor către populație și companii de către sectorul bancar în următoarea perioadă.

În temeiul

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere faptul că, în prezent, îndatorarea totală continuă să se mențină sub pragul de semnal, nefiind astfel necesară stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la sută, precum și incertitudinile cu privire la evoluțiile economico-financiare la nivel național și internațional generate de răspândirea infecțiilor COVID 19, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 (zero) la sută. De asemenea, se recomandă BNR continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării la nivel agregat și sectorial, cu urmărirea atentă a impactului epidemiei de COVID 19 asupra finanțării populației și companiilor de către instituțiile de credit.

2018 – 2019

2017