Lista recomandărilor

Recomandarea CNSM nr. R/4/2019
privind amortizorul de capital pentru alte instituții de importanță sistemică din România

Având în vedere următoarele:

  • Prevederile art.3 alin.(2) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, și ale art.21-24 din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente,
  • Instituțiile de credit identificate ca având un caracter sistemic în conformitate cu metodologia armonizată cu prevederile Ghidului Autorității Bancare Europene privind criteriile de stabilire a condițiilor de aplicare a articolului 131 alineatul (3) din Directiva 2013/36/EU (CRD) în ceea ce privește evaluarea altor instituții de importanță sistemică (O-SII), pe baza datelor raportate pentru 31.12.2018,

Întrucât:

  • Amortizorul de capital aferent altor instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII), reprezintă o rezervă de capital care trebuie constituită pentru diminuarea riscului sistemic generat de dimensiunea instituțiilor de credit. La recomandarea autorității macroprudențiale, autoritatea competentă poate impune fiecărei instituții de tip O-SII, la nivel consolidat, subconsolidat sau individual, după caz, să mențină un amortizor de până la 2% din valoarea totală a expunerii la risc,
  • Cerințele privind amortizorul de capital pentru alte instituții de importanță sistemică sunt reevaluate anual, fiind aplicabile începând cu 1 ianuarie 2016,
  • În cazul filialelor din România ale instituțiilor din UE, la stabilirea nivelului amortizorului de capital pentru alte instituții de importanță sistemică s-a avut în vedere nivelul amortizorului pentru instituții de importanță sistemică globală sau al amortizorului pentru alte instituții de importanță sistemică aplicabil băncilor-mamă, în conformitate cu prevederile art.23 alin.(3) din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente,

În temeiul

Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă Băncii Naționale a României să impună, începând cu data de 1 ianuarie 2020, pe bază individuală sau consolidată, după caz, un amortizor de capital aferent altor instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII) calculat pe baza valorii totale a expunerii la risc, fiecărei instituții de credit identificate ca având un caracter sistemic pe baza datelor raportate pentru 31.12.2018, după cum urmează: (i) 2 la sută pentru Banca Comercială Română S.A (nivel consolidat), Raiffeisen Bank S.A. (nivel consolidat), OTP Bank România S.A. (nivel consolidat), Banca Transilvania S.A. (nivel consolidat), CEC Bank S.A. (nivel individual) și (ii) 1 la sută pentru UniCredit Bank S.A. (nivel consolidat), BRD – Groupe Societe Generale S.A. (nivel consolidat), Alpha Bank România S.A. (nivel individual) și Garanti Bank S.A. (nivel individual).

Recomandarea CNSM nr. R/3/2019
privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere următoarele:

  • Prevederile art.3 alin.(2) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, respectiv: art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, precum şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
  • Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât:

    În ceea ce privește amortizorul anticiclic de capital, se constată următoarele:

  • analiza privind creșterea excesivă a creditului și a îndatorării sectorului neguvernamental a evidențiat faptul că îndatorarea totală (sectorul companiilor nefinanciare și sectorul populației) continuă să se mențină în teritoriu pozitiv (0,94 puncte procentuale la iunie 2019), însă sub pragul de alertă (care semnalizează o creștere excesivă a creditării);
  • la nivel sectorial se mențin semnalele care indică acumularea de vulnerabilități atât cu privire la creditarea populației, cât și în cazul creditării companiilor;
  • rata de creștere a prețurilor pieței imobiliare rezidențiale se înscrie pe o pantă descendentă în anul 2019, înregistrând un nivel de 5,35 la sută în decembrie 2018, respectiv 3,28 la sută în martie 2019, situându-se sub pragul de alertă propus de Comisia Europeană (de 6 la sută), precum şi sub pragul de semnal de 10 la sută.

În temeiul

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare: Având în vedere faptul că, în prezent, îndatorarea totală continuă să se mențină sub pragul de alertă, nefiind astfel necesară stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la sută, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 (zero) la sută, cu monitorizarea atentă a evoluției dezechilibrelor structurale și a îndatorării la nivel agregat și sectorial.

Recomandarea CNSM nr. R/2/2019
privind Strategia de implementare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) de către instituțiile financiare nebancare ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare individuale

Având în vedere următoarele:

  • Prevederile art.3 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,
  • Recomandarea cuprinsă în documentul Fondului Monetar Internațional ”Romania: Financial Sector Assessment Program”, publicat în data de 8 iunie 2018, privind înăsprirea cerințelor de provizionare pentru sectorul instituțiilor financiare nebancare, în vederea asigurării unor cerințe similare celor aplicabile instituțiilor de credit, respectiv potrivit dispozițiilor IFRS 9 „Instrumente financiare”,
  • Decizia CNSM nr. D/9/24.09.2018, prin care a fost aprobat planul de acțiune privind implementarea recomandărilor FSAP care vizează politica macroprudențială și riscul sistemic,

Întrucât:

  • este necesară limitarea posibilităților de arbitrajare a măsurilor macroprudențiale prin intermediul instituțiilor financiare nebancare,
  • din analiza efectuată la nivelul grupului de lucru interinstituțional MFP-BNR cu privire la recomandarea FMI a rezultat că singura soluție posibil de implementat este reprezentată de aplicarea integrală a IFRS, ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare anuale individuale, de către instituțiile financiare nebancare (IFN) înscrise în Registrul general,

În temeiul

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă ca Banca Naţională a României să asigure emiterea, cu respectarea prevederilor legale incidente, a cadrului de reglementare necesar aplicării integrale a IFRS de către instituțiile financiare nebancare (IFN) înscrise în Registrul general, ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare anuale individuale, începând cu anul 2019, în următoarele condiții:

  • în perioada 2019 – 2021, IFN-urile înscrise în Registrul general să întocmească, exclusiv în scop informativ, un set de situaţii financiare anuale individuale conforme cu IFRS, obținute prin retratarea informațiilor din situațiile financiare întocmite potrivit reglementărilor naționale conforme cu directivele europene;
  • începând cu anul 2022, IFN-urile înscrise în Registrul general să implementeze IFRS și să utilizeze doar aceste standarde ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare anuale individuale; începând cu acest an, se renunță la elaborarea de situații financiare individuale potrivit reglementărilor naționale conforme cu directivele europene;
  • instituirea unui regim tranzitoriu de influențare extracontabilă a nivelurilor fondurilor proprii calculate de IFN-urile înscrise în Registrul special, pe perioada 2019 – 2021, în sensul diminuării acestora cu nivelul suplimentar al ajustărilor pentru pierderi așteptate generate de aplicarea IFRS 9.

Recomandarea CNSM nr. R/1/2019
privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere următoarele:

  1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, respectiv: art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, precum şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
  2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât

În ceea ce privește amortizorul anticiclic de capital, se constată următoarele:

  • analiza privind creșterea excesivă a creditului și a îndatorării sectorului neguvernamental a evidențiat faptul că îndatorarea totală (sectorul companiilor nefinanciare și sectorul populației) continuă să se mențină în teritoriu pozitiv (0,53 puncte procentuale la decembrie 2018), însă sub pragul de alertă (care semnalizează o creștere excesivă a creditării);
  • la nivel sectorial se mențin semnalele care indică acumularea de vulnerabilități atât cu privire la creditarea populației, cât și în cazul creditării companiilor;
  • prețul proprietăților imobiliare rezidențiale a continuat să crească, astfel că în luna septembrie 2018 aceasta înregistra un avans anual în termeni nominali de 5,73 la sută (0,66 la sută în termeni reali în cadrul aceluiași interval), situându-se sub pragul de alertă propus de Comisia Europeană (de 6 la sută), precum şi sub pragul de semnal de 10 la sută;

În temeiul

  • prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere faptul că, în prezent, îndatorarea totală continuă să se mențină sub pragul de alertă, nefiind astfel necesară stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la sută, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 (zero) la sută, cu monitorizarea atentă a evoluției dezechilibrelor structurale și a îndatorării la nivel agregat și sectorial.

Recomandarea CNSM nr. R/8/2018
privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere următoarele:

  • Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, respectiv: art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, precum şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
  • Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât

În ceea ce privește amortizorul anticiclic de capital, se constată următoarele:

  • analiza privind creșterea excesivă a creditului și a îndatorării sectorului neguvernamental a evidențiat faptul că îndatorarea totală (sectorul companiilor nefinanciare și sectorul populației) continuă să se mențină sub pragul de alertă (care semnalizează o creștere excesivă a creditării); totuși, distanța dintre valoarea indicatorului alternativ și pragul de semnal s-a diminuat de la data analizei precedente, atingând valoarea de 0,88 puncte procentuale la septembrie 2018, faţă de 0,82 puncte procentuale în luna iunie 2018;
  • la nivel sectorial se mențin semnalele care indică acumularea de vulnerabilități privind creditarea populației;
  • prețul proprietăților imobiliare rezidențiale a continuat să crească, rata de creștere a prețurilor fiind una puţin accelerată, astfel că în luna iunie 2018 aceasta înregistra un avans anual în termeni nominali de 4,72 la sută (-0,65 la sută în termeni reali în cadrul aceluiași interval), situându-se sub pragul de alertă propus de Comisia Europeană (de 6 la sută), precum şi sub pragul de semnal de 10 la sută;
  • pe segmentul creditării populației s-au luat măsuri privind limitarea gradului de îndatorare (DSTI).

În temeiul

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere faptul că, în prezent, îndatorarea totală continuă să se mențină sub pragul de alertă, nefiind astfel necesară stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la sută, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 la sută.

Recomandarea CNSM nr. R/7/2018
privind amortizorul de capital pentru riscul sistemic în România

Având în vedere

  • Recomandarea CNSM nr. 9/18.12.2017 privind amortizorul de capital pentru riscul sistemic în România,
  • necesitatea actualizării perioadei de referință pentru calculul indicatorilor de calitate a activelor stabiliți conform metodologiei prevăzute de Recomandarea CNSM nr. 9/18.12.2017 privind amortizorul de capital pentru riscul sistemic în România în vederea calibrării amortizorului de capital pentru riscul sistemic,

În temeiul

Consiliul General al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă ca Banca Națională a României, în implementarea Recomandării CNSM nr. R/9/2017, să realizeze reevaluarea semestrială și să stabilească intervalul de referință de 12 luni pentru valorile medii ale indicatorilor în funcție de care se determină amortizorul de capital pentru risc sistemic, precum și nivelul la care instituțiile de credit aplică acest amortizor, respectiv nivelul individual și/sau nivelul consolidat.

Recomandarea CNSM nr. R/6/2018
privind amortizorul de capital pentru alte instituții de importanță sistemică din România

Având în vedere

  • Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, respectiv art. 21-24 referitor la amortizorul pentru alte instituţii de importanţă sistemică,
  • Instituțiile de credit identificate ca având un caracter sistemic în conformitate cu metodologia armonizată cu prevederile Ghidului Autorității Bancare Europene privind criteriile de stabilire a condiţiilor de aplicare a articolului 131 alineatul (3) din Directiva 2013/36/EU (CRD) în ceea ce priveşte evaluarea altor instituţii de importanţă sistemică (O-SII), pe baza datelor raportate pentru 30.06.2018,

Întrucât

  • Amortizorul de capital aferent altor instituţii de importanţă sistemică (amortizorul O-SII), reprezintă o rezervă de capital care trebuie constituită pentru diminuarea riscului sistemic generat de dimensiunea instituțiilor de credit. La recomandarea autorității macroprudențiale, autoritatea competentă poate impune fiecărei instituţii de tip O-SII, la nivel consolidat, subconsolidat sau individual, după caz, să menţină un amortizor de până la 2% din valoarea totală a expunerii la risc
  • Cerinţele privind amortizorul de capital pentru alte instituţii de importanţă sistemică sunt reevaluate anual, fiind aplicabile începând cu 1 ianuarie 2016
  • În cazul filialelor din România ale instituțiilor din UE, la stabilirea nivelului amortizorului de capital pentru alte instituții de importanță sistemică s-a avut în vedere nivelul amortizorului pentru instituții de importanță sistemică globală sau al amortizorului pentru alte instituții de importanță sistemică aplicabil băncilor-mamă, în conformitate cu prevederile art.23 alin.(3) din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente,

În temeiul

Consiliul General al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă ca Banca Naţională a României să impună, începând cu data de 1 ianuarie 2019, un amortizor de capital aferent altor instituţii de importanţă sistemică (amortizorul O-SII), pe bază individuală sau consolidată, după caz, calculat pe baza valorii totale a expunerii la risc, pentru toate instituțiile de credit identificate ca având un caracter sistemic pe baza datelor raportate pentru 30.06.2018, după cum urmează: (i) 2 la sută pentru Banca Comercială Română S.A (nivel consolidat), Raiffeisen Bank S.A. (nivel consolidat), Banca Transilvania S.A. (nivel consolidat) și CEC Bank S.A. (nivel individual), (ii) 1,5 la sută pentru OTP Bank România S.A. (nivel consolidat) și (iii) 1 la sută pentru UniCredit Bank S.A. (nivel consolidat), BRD – Groupe Societe Generale S.A. (nivel consolidat), Alpha Bank România S.A. (nivel individual) și Garanti Bank S.A. (nivel individual).


Lista actualizată a băncilor sistemice și amortizorul pentru alte instituţii de importanţă sistemică (amortizorul O-SII) aplicabil în anul 2019

Recomandarea CNSM nr. R/5/2018
privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere următoarele:

  1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente respectiv: art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, precum şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
  2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât

În ceea ce privește amortizorul anticiclic de capital, se constată următoarele:

  • analiza privind creșterea excesivă a creditului și a îndatorării sectorului neguvernamental a evidențiat faptul că îndatorarea totală (sectorul companiilor nefinanciare și sectorul populației) continuă să se mențină sub pragul de alertă (care semnalizează o creștere excesivă a creditării); totuși, distanța dintre valoarea indicatorului alternativ și pragul de semnal s-a diminuat de la data analizei precedente, atingând valoarea de -0,03 puncte procentuale la martie 2018, respectiv 0,93 puncte procentuale la iunie 2018, faţă de -0,45 puncte procentuale în luna decembrie 2017;
  • la nivel sectorial se mențin semnalele care indică acumularea de vulnerabilități privind creditarea populației;
  • prețul proprietăților imobiliare rezidențiale a continuat să crească, rata de creștere a prețurilor fiind una accelerată, astfel că în luna martie 2018 aceasta înregistra un avans anual în termeni nominali de 6,43 la sută (1,41 la sută în termeni reali în cadrul aceluiași interval), situându-se peste pragul de alertă propus de Comisia Europeană (de 6 la sută), dar în continuare sub pragul de semnal de 10 la sută. În acelaşi timp, deviaţia de la tendința pe termen lung a preţului imobilelor rezidenţiale continuă să se situeze peste pragul de alertă.

În temeiul

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere faptul că, în prezent, îndatorarea totală continuă să se mențină sub pragul de alertă, nefiind astfel necesară stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la sută, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 la sută și să monitorizeze evoluțiile privind îndatorarea sectorului populației.

Recomandarea CNSM nr. R/4/2018 privind implementarea instrumentelor macroprudenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor intermediare cuprinse în Cadrul de ansamblu privind strategia politicii macroprudențiale a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială

Având în vedere:

  • Recomandarea Comitetului European pentru Risc Sistemic din 4 aprilie 2013 privind obiectivele intermediare și instrumentele politicii macroprudențiale (CERS/2013/1,
  • Prevederile art. 3 alin. (1) lit. d), h), i) şi art. 13 din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional,Întrucât În şedinţa din data de 21 mai 2018, Consiliul general al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a aprobat Cadrul de ansamblu privind strategia politicii macroprudențiale a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială,În baza prevederilor art. 3 alin. (2) lit. a), precum și ale art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Consiliul general al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială emite următoarea recomandare:

  1. Se recomandă ca Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară să implementeze, după caz, instrumentele macroprudenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor intermediare cuprinse în Cadrul de ansamblu privind strategia politicii macroprudențiale a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială, conform anexei la prezenta recomandare.
  2. Se recomandă Guvernului să susţină politica macroprudenţială a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială, în vederea menţinerii stabilităţii financiare.

Anexă la Recomandarea CNSM nr. R/4/2018 privind implementarea instrumentelor macroprudenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor intermediare cuprinse în Cadrul de ansamblu privind strategia politicii macroprudențiale a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială

Recomandarea CNSM nr. R/3/2018 privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere:

  1. Prevederile Directivei nr. 36/2013/UE privind accesul la activitate al instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de amendare a Directivei nr. 87/2002/CE şi de abrogarea a Directivelor 48/2006/CE şi 49/2006/CE, respectiv: art. 130 şi 136 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, art. 160 referitor la implementarea graduală, respectiv accelerată, a amortizorului anticiclic de capital, precum şi art. 162 para. (2), privind aplicarea amortizoarelor de capital,
  2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât.

În ceea ce privește amortizorul anticiclic de capital, se constată următoarele:

  • analiza privind creșterea excesivă a creditului și a îndatorării sectorului neguvernamental a evidențiat faptul că îndatorarea totală (sectorul companiilor nefinanciare și sectorul populației) continuă să se mențină sub pragul de alertă (care semnalizează o creștere excesivă a creditării); în plus, distanța dintre valoarea indicatorului alternativ și pragul de semnal a crescut sensibil de la data analizei precedente, atingând valoarea de -0,37 puncte procentuale la luna decembrie 2017, față de -0,26 la septembrie 2017;
  • la nivel sectorial se mențin semnalele care indică acumularea de vulnerabilități privind creditarea populației;
  • prețul proprietăților imobiliare rezidențiale a continuat să crească, rata de creștere a prețurilor fiind una accelerată, astfel că în luna septembrie 2017 aceasta înregistra un avans anual în termeni nominali de 8,68 la sută (6,79 la sută în termeni reali în cadrul aceluiași interval), situându-se peste pragul de alertă propus de Comisia Europeană (de 6 la sută), dar în continuare sub pragul de semnal de 10 la sută. Aceste informații trebuie însă interpretate cu prudență, având în vedere modificarea metodologiei de calcul a prețurilor proprietăților imobiliare de către INS.

În baza

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă următoarea recomandare:

Având în vedere faptul că, în prezent, îndatorarea totală continuă să se mențină sub pragul de alertă, nefiind astfel necesară stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la sută, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 la sută și să monitorizeze evoluțiile privind îndatorarea sectorului populației.

Recomandarea CNSM nr. R/2/2018 referitoare la implementarea unor măsuri privind sănătatea financiară a companiilor

Având în vedere:

  • prevederile art. 1 alin. (2) și ale art. 2 alin. (1) din Legea nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,
  • menținerea unor dezechilibre structurale cu privire la sănătatea companiilor nefinanciare din România care au implicații negative importante asupra stabilității sistemului financiar românesc,
  • Recomandarea CNSM/R/6/2017 adresată Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, şi Băncii Naționale a României, pentru investigarea mai aprofundată a acestor provocări.

În temeiul:

Consiliul General al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta Recomandare:

Se recomandă ca Guvernul să analizeze posibilitățile de îmbunătățire a cadrului de reglementare privind sectorul companiilor nefinanciare, după consultarea cu mediul de afaceri și cu partenerii sociali.

Recomandarea CNSM nr. R/1/2018 referitoare la recalibrarea programului „Prima Casă”

Având în vedere:

  • prevederile art. 1 alin. (2) și ale art. 2 alin. (1) din Legea nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,
  • Recomandarea CNSM nr. R/7/2017 adresată Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, şi Băncii Naționale a României,
  • identificarea creșterii îndatorării populaţiei ca fiind o provocare la adresa stabilităţii financiare

În temeiul:

Consiliul general al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta Recomandare:

Se recomandă Guvernului să evalueze oportunitatea recalibrării programului „Prima Casă” din punct de vedere social, prin revizuirea condițiilor de accesare a acestui program, cu menținerea unui grad de îndatorare sustenabil.

Lista recomandărilor 2017