Lista recomandărilor

Având în vedere următoarele:

1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, respectiv: art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, precum şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât:

• Efectele economice ale pandemiei COVID-19 au fost resimțite și în cel de-al treilea trimestru al acestui an, generând repercusiuni inclusiv asupra dinamicii creditului neguvernamental, atât pe sectorul companiilor nefinanciare cât și pe cel al populației.

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere evoluțiile cu privire la creditul neguvernamental, precum și incertitudinile semnificative din domeniul economico-financiar consemnate la nivel național și internațional pe fondul răspândirii infecțiilor COVID-19, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 (zero) la sută. De asemenea, se recomandă BNR continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării la nivel agregat și sectorial, cu urmărirea atentă a impactului pandemiei COVID-19 asupra finanțării populației și companiilor de către instituțiile de credit.

Având în vedere următoarele:

1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale art.21-24 din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente,
2. Instituțiile de credit identificate ca având un caracter sistemic în conformitate cu metodologia aplicabilă la nivel național, armonizată cu prevederile Ghidului Autorității Bancare Europene privind criteriile de stabilire a condițiilor de aplicare a articolului 131 alineatul (3) din Directiva 2013/36/EU (CRD) în ceea ce privește evaluarea altor instituții de importanță sistemică (O-SII), pe baza datelor raportate pentru 31.12.2019,

Întrucât:

• Amortizorul de capital aferent altor instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII), reprezintă o rezervă de capital care trebuie constituită pentru diminuarea riscului sistemic generat de dimensiunea instituțiilor de credit. La recomandarea autorității macroprudențiale, autoritatea competentă poate impune fiecărei instituții de tip O-SII, la nivel consolidat, subconsolidat sau individual, după caz, să mențină un amortizor de până la 2% din valoarea totală a expunerii la risc,
• Cerințele privind amortizorul de capital pentru alte instituții de importanță sistemică sunt reevaluate anual, fiind aplicabile începând cu 1 ianuarie 2016,
• În cazul filialelor din România ale instituțiilor din UE, la stabilirea nivelului amortizorului de capital pentru alte instituții de importanță sistemică s-a avut în vedere nivelul amortizorului pentru instituții de importanță sistemică globală sau al amortizorului pentru alte instituții de importanță sistemică aplicabil băncilor-mamă, în conformitate cu prevederile art.23 alin.(3) din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente,

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă Băncii Naționale a României să impună, începând cu data de 1 ianuarie 2021, pe bază individuală sau consolidată, după caz, un amortizor de capital aferent altor instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII) calculat pe baza valorii totale a expunerii la risc, fiecărei instituții de credit identificate ca având un caracter sistemic pe baza datelor raportate pentru 31.12.2019, după cum urmează: (i) 2 la sută pentru Banca Comercială Română S.A (nivel consolidat), Raiffeisen Bank S.A. (nivel consolidat), Banca Transilvania S.A. (nivel consolidat), CEC Bank S.A. (nivel individual) și (ii) 1 la sută pentru UniCredit Bank S.A. (nivel consolidat), BRD – Groupe Societe Generale S.A. (nivel consolidat), Alpha Bank România S.A. (nivel individual) și OTP Bank România S.A. (nivel consolidat).

Lista actualizată a băncilor sistemice și amortizorul pentru alte instituţii de importanţă sistemică (amortizorul O-SII) aplicabil în anul 2021

Având în vedere următoarele:

1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) a> din Legea nr. 12/2017privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, respectiv: art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, precum şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât:

• Efectele economice ale pandemiei COVID-19 au fost resimțite mult mai acut pe parcursul celui de-al doilea trimestru al acestui an, generând repercusiuni inclusiv în evoluția creditului neguvernamental, care a decelerat atât pe sectorul companiilor nefinanciare cât și pe cel al populației.
• Autoritățile europene recomandă pe cât posibil evitarea finalizării în mod simultan a mai multor măsuri de natură fiscală, monetară și de supraveghere micro și macroprudențială, implementate pentru susținerea economiei naționale.

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere faptul că, în prezent, îndatorarea totală continuă să se mențină sub pragul de semnal, nefiind astfel necesară stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la sută, precum și incertitudinile cu privire la evoluțiile economico-financiare la nivel național și internațional generate de răspândirea infecțiilor COVID-19, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 (zero) la sută. De asemenea, se recomandă BNR continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării la nivel agregat și sectorial, cu urmărirea atentă a impactului pandemiei COVID-19 asupra finanțării populației și companiilor de către instituțiile de credit.

Având în vedere următoarele:

1. Prevederile art.3 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național
2. Decizia CNSM nr. D/4/16.12.2019 prin care a fost aprobată înființarea unui Grup de lucru având ca obiectiv identificarea unor posibile soluții pentru diminuarea riscurilor provenind din creșterea deficitului balanței comerciale pe filiera industriei agroalimentare,
3. Rolul important în bilanțul instituțiilor de credit al creditului acordat firmelor din agricultură și industria alimentară,
4. Concluziile analizei Grupului de lucru CNSM privind diminuarea vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare

Întrucât:

• Balanța comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive: (i) existența unei relații strânse între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți și (ii) necesitatea asigurării securității alimentare (aceasta fiind de altfel și una din lecțiile crizei generate de pandemia COVID-19),

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit. e) și ale art. 4 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

I. Se recomandă Guvernului să adopte măsuri pentru:
1. Dezvoltarea, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, precum și bugetarea cu prioritate de programe în sumă de minim 9,4 mld euro, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, care să implementeze Strategia Uniunii Europene ”De la fermă la furculiță”, în linie și cu obiectivele specifice de risc climatic din viitoarea Politică Agricolă Comună. Respectivele programe să fie dezvoltate astfel încât să faciliteze și emisiunile de obligațiuni verzi de către autorități, instituții de credit, alți investitori. Termen de implementare: 1-3 ani
2. Dezvoltarea, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, precum și bugetarea cu prioritate de programe în sumă de minim 0,5 mld euro, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, care să utilizeze potențialul oferit de tehnologiile digitale, în conformitate cu declarația de cooperare „Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” la care România este semnatară. Termen de implementare: 1-3 ani
3. Creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor (FNGCIMM, FGCR) și a Fondului Român de Contragarantare în susținerea firmelor din agricultură (majorarea fluxului de garanții cu minim 3 mld lei până în anul 2023) și din sectorul industriei alimentare (majorarea fluxului de garanții cu minim 2 mld lei până în anul 2023). Termen de implementare: 1-3 ani
4. Revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, prin dialog strâns cu instituțiile de credit și asociațiile de profil. Termen de implementare: 1-3 ani
5. Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, și bugetarea corespunzătoare a acestor programe. Termen de implementare: 1-3 ani
6. Crearea și implementarea de către autorități, prin dialog strâns cu reprezentanții asociaților de profil, a unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri. Termen de implementare: 1-3 ani
7. Punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor care: (i) creează lanțuri alimentare, (ii) generează clustere locale, (iii) produc bunuri ecologice, (iv) produc bunuri care se află în Top 10 importuri produse alimentare, (v) se află în lista potențialilor campioni naționali, (vi) au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din declarația ”Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” sau care adoptă pe scară largă tehnologii digitale, sau care (vii) au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE ”De la fermă la furculiță” sau care contribuie la realizarea agendei schimbărilor climatice în domeniul agriculturii. Termen de implementare: 1-3 ani
8. Implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar care să conducă inclusiv la îndeplinirea mai bună a rolului statului în susținerea sectorul agroalimentar (diminuarea economiei subterane cu produse agroalimentare, întărirea rolului ANSVSA în controlul siguranței alimentelor, reducerea birocrației, eliminarea paralelismelor în atribuțiile de control prin elaborarea de proceduri transparente, susținerea școlarizării și pregătirii persoanelor implicate în sectorul agroalimentar etc.). Termen de implementare: 3-5 ani

II. Se recomandă Băncii Naționale a României:

1. Revizuirea, cel puțin o dată la doi ani, a metodologiei pentru identificarea firmelor care ar putea fi potențiali campioni naționali în domeniul agroalimentar și publicarea formei revizuite pe website-ul CNSM. Termen de implementare: periodic
2. Diseminarea de date statistice suplimentare pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al firmelor din domeniul agroalimentar. Termen de implementare: periodic, începând cu decembrie 2020

Având în vedere următoarele:

1. Prevederile art.3 alin.(2) lit. a) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național
2. Recomandarea CERS referitoare la restricțiile privind distribuirile de dividende în perioada pandemiei de COVID-19 (CERS/2020/7)
3. Rolul important al sistemului financiar în revenirea din criza provocată de pandemia COVID-19

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit. f) şi ale art. 4 alin. (1) lit.a) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Se recomandă Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară să solicite instituțiilor financiare aflate în aria acestora de supraveghere ca, cel puțin până la 1 ianuarie 2021, să evite efectuarea oricăreia dintre următoarele acțiuni, care au ca efect reducerea cantității sau calității fondurilor proprii la nivel consolidat și/sau individual:

• a) să distribuie dividende sau să acorde un angajament irevocabil de a distribui dividende;
• b) să răscumpere acțiuni ordinare;
• c) să creeze o obligație de plată a unei remunerări variabile către un membru al unei categorii de personal ale cărui activități profesionale au un impact material asupra profilului de risc al instituției financiare.

Având în vedere următoarele:

1. Prevederile art.3 alin.(2) lit. a) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național
2. Recomandarea CERS/2020/8 referitoare la monitorizarea implicațiilor asupra stabilității financiare ale măsurilor privind moratoriile pentru credite, schemele publice de garantare a creditelor și alte măsuri de natură fiscală luate pentru a proteja economia reală de efectele pandemiei COVID-19

În temeiul

• Prevederile – prevederilor art. 3 alin. (1) lit. f) şi ale art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

A) Se recomandă Băncii Naționale a României, Guvernului (prin Ministerul Finanțelor Publice) și Autorității de Supraveghere Financiară să monitorizeze, să evalueze și să informeze Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială asupra implicațiilor măsurilor adoptate cu scopul de a proteja economia reală de efectele pandemiei COVID-19, spre exemplu moratorii pentru credite, scheme publice de garantare a creditelor și alte măsuri de natură fiscală. În acest sens, este recomandat ca autoritățile naționale să monitorizeze caracteristicile și modul de implementare al acestor măsuri, precum și posibilele implicații asupra stabilității financiare, folosind o serie de indicatori cheie, după cum urmează:
1. Pentru caracteristicile și modul de implementare al măsurilor: volumul; tipul de ajutor financiar acordat (moratorii pentru credite, garanții publice pentru credite, împrumuturi subvenționate sau participații la capitalul propriu), beneficiarii acestora și condițiile de eligibilitate; durata; informații despre aplicarea măsurii (spre exemplu volumul de cereri primite și acceptate);
2. Pentru implicații asupra stabilității financiare: fluxul de credite către economia reală; lichiditatea, solvabilitatea și gradul de îndatorare a sectorului nefinanciar; situația prudențială a instituțiilor financiare, incluzând tendințe observate și preconizate în ceea ce privește creditele neperformante și capacitatea de a respecta cerințele de lichiditate și de capital.

B) Se recomandă Băncii Naționale a României, Guvernului (prin Ministerul Finanțelor Publice) și Autorității de Supraveghere Financiară să transmită Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială informații asupra impactului măsurilor adoptate în contextul pandemiei cu COVID-19, urmând ca acestea să fie centralizate de Secretariatul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială și comunicate Comitetului European pentru Risc Sistemic. Transmiterea informațiilor către Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială se va realiza de către autorități prin completarea formularelor publicate de către CERS, astfel:

1. Formularul „Caracteristici ale măsurilor”¹ va fi completat de Ministerul Finanțelor Publice, o singură dată, și va fi trimis Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, în vederea transmiterii acestuia către Comitetul European pentru Risc Sistemic până la data de 31 iulie 2020; ulterior, acest formular va fi retransmis ori de câte ori informațiile cuprinse vor suferi modificări.
2. Formularul „Modul de implementare a măsurilor”² va fi completat cu o periodicitate trimestrială, primul termen de raportare fiind 31 iulie 2020³ , în modul următor: (i) secțiunea 1 va fi completată de Banca Națională a României, (ii) secțiunea 2 va fi completată de Ministerul Finanțelor Publice pentru primul termen de raportare (31 iulie 2020), iar pentru termenele ulterioare de Ministerul Finanțelor Publice în colaborare cu Banca Națională a României, în funcție de disponibilitatea datelor, (iii) restul secțiunilor se vor completa, unde este cazul, de Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea de Supraveghere Financiară.
3. Formularul „Întrebări de ordin calitativ”⁴ referitor la evaluarea formularelor menționate la punctele anterioare va fi completat de Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea de Supraveghere Financiară, în modul următor: prima raportare se va realiza până la data de 31 iulie 2020 pentru chestionarul A și până la data de 31 octombrie 2020 pentru chestionarul B, raportările ulterioare urmând a se transmite cu periodicitate trimestrială.

1. Template 1 – „Features of the Measures”, https://www.esrb.europa.eu/pub/pdf/recommendations/Template_1_-_Reporting_templates_under_Recommendation_B_of_Recommendation_ESRB_2020_08~03d34f309a.en.pdf
2. Template 2 – „Uptake of the Measures”, www.esrb.europa.eu/pub/pdf/recommendations/Template_1_-_Reporting_templates_under_Recommendation_B_of_Recommendation_ESRB_2020_08~03d34f309a.en.pdf
3. Raportarea va avea loc la data de 31 iulie pentru data de referință 30 iunie 2020. Similar, raportările viitoare vor fi realizate la o lună după încheierea unui trimestru.
4. Template 3 – „Qualitative questions” www.esrb.europa.eu/pub/pdf/recommendations/Template_3_-_Reporting_templates_under_Recommendation_B_of_Recommendation_ESRB_2020_08~8ef856a42c.en.pdf

Având în vedere următoarele:

1. Prevederile art.3 alin.(2) lit. b) din Legea nr. 12/2017  privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, respectiv: art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, precum şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât

• Incertitudinile pe plan intern și extern legate de impactul economic al pandemiei COVID-19 se mențin la niveluri semnificative, iar efectele se pot translata în creșterea probabilității de nerambursare la nivelul sectorului real, precum și în temperarea activității de creditare;
• Relaxarea cerințelor privind amortizoarele de capital se înscrie în direcția măsurilor de natură fiscală, monetară și de supraveghere micro și macroprudențiale adoptate la nivel internațional pentru a asigura capital și lichiditate în scopul sprijinirii economiei reale

În temeiul

• prevederile art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere faptul că, în prezent, îndatorarea totală continuă să se mențină sub pragul de semnal, nefiind astfel necesară stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la sută, precum și incertitudinile cu privire la evoluțiile economico-financiare la nivel național și internațional generate de răspândirea infecțiilor COVID-19, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 (zero) la sută. De asemenea, se recomandă BNR continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării la nivel agregat și sectorial, cu urmărirea atentă a impactului pandemiei COVID-19 asupra finanțării populației și companiilor de către instituțiile de credit.

Având în vedere următoarele:

• Prevederile art.3 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,
• Recomandarea cuprinsă în documentul Fondului Monetar Internațional ”Romania: Financial Sector Assessment Program”, publicat în data de 8 iunie 2018, privind înăsprirea cerințelor de provizionare pentru sectorul instituțiilor financiare nebancare, în vederea asigurării unor cerințe similare celor aplicabile instituțiilor de credit, respectiv potrivit dispozițiilor IFRS 9 „Instrumente financiare”,
• Decizia CNSM nr. D/9/24.09.2018, prin care a fost aprobat planul de acțiune privind implementarea recomandărilor FSAP care vizează politica macroprudențială și riscul sistemic,
• Recomandarea CNSM nr. R/2/2019 privind Strategia de implementare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) de către instituțiile financiare nebancare ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare individuale,

Întrucât

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit. e) şi ale art 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

În temeiul

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă Băncii Naţionale a României să realizeze modificarea, cu respectarea prevederilor legale incidente, a cadrului de reglementare necesar aplicării integrale a IFRS de către instituțiile financiare nebancare (IFN) înscrise în Registrul general, ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare anuale individuale, astfel încât planul de implementare a IFRS de către IFN, așa cum a fost stabilit în baza Recomandării CNSM nr. R/2/2019 să fie prelungit cu un an, cu decalarea corespunzătoare a etapelor intermediare, astfel:

• în perioada 2019 – 2022, IFN-urile înscrise în Registrul general să întocmească, exclusiv în scop informativ, un set de situaţii financiare anuale individuale conforme cu IFRS, obținute prin retratarea informațiilor din situațiile financiare întocmite potrivit reglementărilor naționale conforme cu directivele europene;
• începând cu data de 1 ianuarie 2023, IFN-urile înscrise în Registrul general să implementeze IFRS și să utilizeze doar aceste standarde ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare anuale individuale; începând cu acest an, aceste entități să nu mai elaboreze situații financiare individuale potrivit reglementărilor naționale conforme cu directivele europene;
• regimul tranzitoriu de influențare extracontabilă a nivelului fondurilor proprii calculate de IFN-urile înscrise în Registrul special, în sensul diminuării acestora cu nivelul suplimentar al ajustărilor pentru pierderi așteptate generate de aplicarea IFRS 9, să fie instituit pe perioada 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2022.

De asemenea, se recomandă Băncii Naționale a României să dispună măsurile considerate adecvate în scopul evitării aplicării de sancțiuni pentru eventuala depășire a termenelor de raportare stabilite pentru exercițiul financiar al anului 2019, conform planului de implementare a IFRS de către IFN menționat.

Având în vedere următoarele:

• Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, respectiv: art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital, precum şi art. 1, privind aplicarea amortizoarelor de capital,
• Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât

• Evoluțiile recente cauzate de răspândirea infecțiilor COVID 19 generează noi provocări la adresa economiei fiind necesară aplicarea unor măsuri de natură a susține continuarea procesului de furnizare a creditelor către populație și companii de către sectorul bancar în următoarea perioadă.

În temeiul

• prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Având în vedere faptul că, în prezent, îndatorarea totală continuă să se mențină sub pragul de semnal, nefiind astfel necesară stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la sută, precum și incertitudinile cu privire la evoluțiile economico-financiare la nivel național și internațional generate de răspândirea infecțiilor COVID 19, se recomandă ca Banca Naţională a României să mențină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 (zero) la sută. De asemenea, se recomandă BNR continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării la nivel agregat și sectorial, cu urmărirea atentă a impactului epidemiei de COVID 19 asupra finanțării populației și companiilor de către instituțiile de credit.