Lista recomandărilor

Recomandarea CNSM nr. R/7/2022

privind conformarea cu prevederile Ghidului EBA/GL/2022/12 de modificare a Ghidului EBA/GL/2020/14 privind detalierea și publicarea indicatorilor de importanță sistemică

Având în vedere următoarele:

  1. Ghidul EBA/GL/2022/12 de modificare a Ghidului EBA/GL/2020/14 privind detalierea și publicarea indicatorilor de importanță sistemică, emis în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr.1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană);
  2. Art.15 – 20 din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, care detaliază atribuțiile CNSM în ceea ce privește identificarea și raportarea instituțiilor de tip G-SII.

Întrucât:

  • Pct.5 din Ghidul EBA/GL/2022/12 precizează că destinatarii acestui ghid sunt autoritățile naționale competente (definite la art.4 alin.2 pct. (i) din Regulamentul UE nr.1093/2010) și instituțiile financiare cărora li se aplică acest ghid. De asemenea, autoritățile naționale desemnate (definite la art.131 alin.1 din Directiva 2013/36/UE), altele decât autoritățile competente, sunt încurajate să aplice acest ghid);
  • Directiva 2013/36/UE reglementează activitatea: (i) instituţiilor de credit, aflate în aria de supraveghere a Băncii Naționale a României şi a (ii) firmelor de investiţii, autorizate ca instituții de credit conform prevederilor art. 8a alin. (1) din directivă, supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară;
  • Până în prezent, în sectorul bancar românesc nu au fost identificate instituții de importanță sistemică globală (G-SII), ca urmare a dimensiunii relativ reduse a instituțiilor care activează pe piața bancară națională. Pragul de la care o entitate poate fi clasificată în categoria G-SII, stabilit la pct.6 din Ghidul EBA/GL/2020/14, este de 200 miliarde de euro, pe bază consolidată sau individuală, aplicabil la indicatorul de măsurare a expunerii utilizat pentru calcularea indicatorului efectului de levier;
  • Conform articolului 16 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, autoritățile competente și instituțiile financiare trebuie să depună toate eforturile pentru a respecta ghidul, prin integrarea acestuia în practicile lor.

În temeiul

  • prevederilor art. 3 alin.(1) lit. c) și k), alin (2) lit. b), și alin.(4), coroborate cu cele ale art. 4 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară, în calitate de autorități de supraveghere sectoriale, să se conformeze cu prevederile Ghidului EBA/GL/2022/12 de modificare a Ghidului EBA/GL/2020/14 privind detalierea și publicarea indicatorilor de importanță sistemică de la data la care vor exista instituții relevante (instituții de tip G-SII) în cadrul jurisdicției lor și să asigure opozabilitatea prevederilor acestuia față de instituțiile vizate.

Recomandarea CNSM nr. R/6/2022

privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere următoarele:

  1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital şi art. 1 privind aplicarea amortizoarelor de capital,
  2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o majorare ciclică a riscurilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât:

  • Ritmul de creștere al creditării se evidențiază în continuare printre cele mai înalte din Uniunea Europeană,
  • Tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice rămân ridicate,
  • Nevoia de rezerve suplimentare crește odată cu nivelul incertitudinilor actuale

În temeiul

  • prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Art.1 – Se recomandă ca Banca Națională a României să mențină măsura privind stabilirea ratei amortizorului anticiclic la 1 la sută, începând cu data de 23 octombrie 2023.

Art.2 – Se recomandă Băncii Naționale a României continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării, ca urmare a multiplelor surse de incertitudine la nivel internațional și regional.

Art.3 – Până la data de 23 octombrie 2023, în funcție de condițiile macro-economice și de evoluția activității de creditare, măsura recomandată la art.1 poate face obiectul revizuirii de către Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială.

Recomandarea CNSM nr. R/5/2022

privind amortizorul de capital pentru alte instituții de importanță sistemică din România

Având în vedere:

  • Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin.(3) din Legea nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,
  • Prevederile art.21-24 din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările aduse prin Regulamentul CNSM nr.1 din 18.12.2020,
  • Instituțiile de credit identificate ca având un caracter sistemic în conformitate cu metodologia aplicabilă la nivel național, armonizată cu prevederile Ghidului Autorității Bancare Europene privind criteriile de stabilire a condițiilor de aplicare a articolului 131 alineatul (3) din Directiva 2013/36/EU (CRD) în ceea ce privește evaluarea altor instituții de importanță sistemică (O-SII) – EBA/GL/2014/10, pe baza datelor raportate pentru 31.12.2021,
  • Calibrarea amortizorului de capital aferent altor instituții de importanță sistemică – amortizorul O-SII în funcție de scorurile obţinute de băncile sistemice în cadrul primei etape de evaluare (constând în determinarea indicatorilor obligatorii recomandaţi de Autoritatea Bancară Europeană), utilizând metoda intervalelor de valori (bucket-uri) având o valoare egală cu 500 puncte de bază, cărora le sunt alocate valori ale amortizorului O-SII, în ordine crescătoare în funcţie de importanţa sistemică, în trepte procentuale egale cu 0,5 puncte procentuale (de la 0,5% la 3%), după cum urmează:
Interval (Bucket) Limite (min – max)

– puncte de bază –

Nivelul amortizorului O-SII

–              % din total expuneri ponderate în funcţie de risc –

1 275 – 500 0,5%
2 501 – 1000 1%
3 1001 – 1500 1,5%
4 1501 – 2000 2%
5 2001 – 2500 2,5%
6 peste 2500 3%

 

Întrucât:

  • Amortizorul de capital aferent altor instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII), reprezintă o rezervă de capital care trebuie constituită pentru diminuarea riscului sistemic generat de dimensiunea instituțiilor de credit, care nu se modifică semnificativ de-a lungul ciclului economic şi financiar,
  • Cerințele privind amortizorul de capital pentru alte instituții de importanță sistemică sunt reevaluate anual, fiind aplicabile începând cu 1 ianuarie 2016,
  • Nivelul amortizorului O-SII aplicabil instituţiilor de credit sistemice care au capital autohton şi, respectiv, celor care sunt filiale fie ale unei instituții de tip G-SII, fie ale unei instituții de tip O-SII care este fie o instituție, fie un grup a cărui întreprindere-mamă este o instituție-mamă din UE și face obiectul unui amortizor O-SII pe o bază consolidată, se stabilește în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) şi art.232 alin. (2) din Regulamentul CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările aduse prin Regulamentul CNSM nr.1 din 18.12.2020;

În temeiul

  • prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b), c), e) și i) și ale art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,,

Consiliul general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

Se recomandă Băncii Naționale a României să impună, începând cu data de 1 ianuarie 2023, pe bază individuală sau consolidată, după caz, un amortizor de capital aferent altor instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII) calculat pe baza valorii totale a expunerii la risc, fiecărei instituții de credit identificate ca având un caracter sistemic pe baza datelor raportate pentru 31.12.2021, după cum urmează: (i) 2 la sută pentru Banca Transilvania S.A. (nivel consolidat), (ii) 1,5 la sută pentru UniCredit Bank S.A. (nivel consolidat), Banca Comercială Română S.A (nivel consolidat), BRD – Groupe Societe Generale S.A. (nivel consolidat), (iii) 1 la sută pentru Raiffeisen Bank S.A. (nivel consolidat) și (iv) 0,5 la sută pentru OTP Bank România S.A. (nivel consolidat), CEC Bank S.A. (nivel individual), Alpha Bank România S.A. (nivel individual) şi Banca de Export-Import a României EXIMBANK S.A. (la nivel consolidat până la data finalizării fuziunii prin absorbție a Băncii Românești și, respectiv, la nivel individual după finalizarea fuziunii prin absorbție a Băncii Românești).

Informații privind lista actualizată a băncilor sistemice și amortizorul pentru alte instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII) aplicabil în anul 2023

Recomandarea CNSM nr. R/4/2022

privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere următoarele:

  1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital şi art. 1 privind aplicarea amortizoarelor de capital,
  2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o majorare ciclică a riscurilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât:

  • Experiența recentă a indicat importanța constituirii într-un mod proactiv a unor rezerve de capital care să permită atenuarea eventualelor șocuri și sprijinirea ulterioară de către sectorul bancar a procesului de revenire a economiei. Abordarea este promovată de Comitetul european pentru risc sistemic, iar majoritatea statelor membre ale Spațiului Economic European au decis, pentru perioada 2022 – 2023, înăsprirea politicii macroprudențiale prin majorarea ratei amortizorului anticiclic de capital.
  • Comitetul european pentru risc sistemic atrage atenția, în avertismentul publicat la finalul lunii septembrie 2022[i], asupra riscurilor în creștere și a necesității ca atât instituțiile de credit, cât și autoritățile naționale de supraveghere sau instituțiile Uniunii Europene să acționeze prudent în evaluările efectuate, astfel încât să se asigure reziliența instituțiilor financiare și a infrastructurilor pieței financiare, în eventualitatea materializării unor scenarii negative. În acest sens, autoritățile ar trebui să ia în considerare instrumentele micro și macroprudențiale relevante disponibile pentru a majora capacitatea de absorbție a șocurilor la nivelul instituțiilor financiare.
  • Pe plan național este necesară o conduită precaută din partea instituțiilor de credit, inclusiv prin întărirea bazei de capital, în contextul în care:
    • se constată o acumulare suplimentară de riscuri la adresa stabilității financiare față de analiza precedentă,
    • ritmul de creștere al creditării se menține printre cele mai înalte din Uniunea Europeană,
    • persistă vulnerabilitățile asociate deficitului de cont curent și deficitului bugetar.
  • Nivelurile de lichiditate și profitabilitate ale sectorului bancar permit majorarea ratei amortizorului anticiclic de capital, fără a influența negativ oferta de creditare a instituțiilor bancare adresată debitorilor eligibili.

În temeiul

  • prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Art.1 – Se recomandă ca Banca Națională a României să majoreze rata amortizorului anticiclic cu 0,5 puncte procentuale, astfel încât începând cu data de 23 octombrie 2023 rata aplicabilă să fie de 1 la sută.

Art.2 – Se recomandă Băncii Naționale a României continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării, ca urmare a multiplelor surse de incertitudine la nivel internațional și regional.

Art.3 – Până la data de 23 octombrie 2023, în funcție de condițiile macro-economice și de evoluția activității de creditare, măsura recomandată la art.1 poate face obiectul revizuirii de către Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială.


Notă:

iWarning of the European Systemic Risk Board of September 2022 on vulnerabilities in the EU financial system

Recomandarea CNSM nr. R/3/2022

privind creșterea sustenabilă a intermedierii financiare

Având în vedere următoarele:

  • Prevederile art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,
  • Pentru îndeplinirea obiectivului final, CNSM are în vedere, ca obiectiv intermediar, creșterea sustenabilă a intermedierii financiare, conform Cadrului de ansamblu privind strategia politicii macroprudențiale a Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, aprobat în ședința Consiliului general al CNSM din 21 mai 2018;
  • Decizia CNSM nr. D/7/15.12.2021 prin care a fost aprobată înființarea unui Grup de lucru pentru creșterea sustenabilă a intermedierii financiare,
  • Rolul important al creșterii sustenabile a intermedierii financiare pentru economia românească și pentru sectorul bancar,
  • Concluziile analizei Grupului de lucru CNSM privind creșterea sustenabilă a intermedierii financiare.

Întrucât:

  • Riscurile sistemice determinate de nivelul scăzut al intermedierii financiare continuă să se mențină la un nivel semnificativ;
  • România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, indicatorii situându-se la valori mult sub celelalte țări din regiune;
  • Este important ca majorarea intermedierii financiare să se realizeze pe baze sustenabile astfel încât, să fie menținută stabilitatea sistemului financiar;
  • Creditarea sectorului companiilor nefinanciare au un potențial însemnat de creștere, iar instituțiile de credit dețin resurse suficiente de lichiditate și solvabilitate pentru susținerea unei creșteri sustenabile a creditului către acest sector;
  • Schimbarea structurală a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară și sustenabilă din punct de vedere climatic reprezintă o oportunitate însemnată pentru România,

În temeiul

  • prevederilor art. 3 alin. (1) lit. e) și ale art. 4 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite prezenta recomandare:

  • I. În vederea sprijinirii schimbării structurale a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară, inclusiv prin folosirea mai amplă a fondurilor europene, se recomandă:

    1. Armonizarea, în dialog cu sectorul bancar, a procesului de operaționalizare a instrumentelor financiare sub umbrela PNRR și a programelor operaționale, astfel încât instrumentele financiare să asigure un transfer semnificativ al riscului pentru intermediari, în sensul deplinei respectări a prevederilor din Regulamentul UE nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții, cu scopul de a facilita accesul la finanțare al companiilor în domeniile vizate, prin intermediul (i) creșterii gradului de predictibilitate; (ii) îmbunătățirii fluxului de implementare a proiectelor cu fonduri europene.

    Recomandarea este adresată Guvernului (Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene).

    Termen de implementare: 30 septembrie 2022.

    2. Extinderea cadrului legal în sensul admiterii instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special al BNR ca parteneri direcți în procesul de finanțare și implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene.

    Recomandarea este adresată Guvernului (Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene).

    Termen de implementare: 30 septembrie 2022.

    3. Elaborarea unor programe guvernamentale pentru (i) susținerea firmelor competitive, identificate pe baza unei metodologii publice, inclusiv prin sprijinirea finanțării mai facile a acestora, (ii) implementarea de politici sectoriale, corelate cu politica economică și industrială pentru sprijinirea schimbării structurale a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară, în care să se prevadă sprijinirea cu prioritate a firmelor din respectivele sectoare, (iii) dezvoltarea parteneriatului autorități locale – mediul de afaceri – universități, în special în cazurile în care mediul de afaceri la nivel local poate utiliza în mod eficient expertiza dezvoltată la nivel universitar.

    Recomandarea este adresată Guvernului (Ministerului Economiei, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Finanțelor).

    Termen de implementare: 31 martie 2023.

  • II. În vederea îmbunătățirii educației financiare a antreprenorilor și pentru creșterea pregătirii profesionale a salariaților din sistemul financiar, se recomandă:

    4. Demararea, alături de mediul universitar și sistemul financiar, a unor programe pentru creșterea conștientizării în rândul firmelor a faptului că finanțarea prin credite comerciale și credite de la acționari ar putea avea pe termen mediu costuri totale mai mari decât cele oferite de instituțiile financiare și cele aferente finanțării prin utilizarea instrumentelor financiare specifice pieței de capital.

    Recomandarea este adresată Guvernului (Ministerului Antreprenoriatului și Turismului), Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară.

    Termen de implementare: 31 decembrie 2022.

    5. Inițierea unor programe pentru (i) creșterea educației financiare a antreprenorilor, inclusiv în funcție de stadiul de dezvoltare al firmelor (start-up-uri și scale-up-uri), prin organizarea de seminare, conferințe, programe de educație financiară la nivel național și (ii) crearea unui cadru național de formare a tinerilor, în care să fie implicați specialiști din bănci și alte instituții financiare, mediu antreprenorial, cadre didactice din mediul preuniversitar și universitar, pentru corelarea dezvoltării progresive și în mod aplicat a anumitor competențe necesare în business, din anii de studiu gimnazial, liceal și universitar, inclusiv privind protecția împotriva incidentelor și/sau atacurilor cibernetice.

    Recomandarea este adresată Guvernului (Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Ministerului Agriculturii), Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară.

    Termen de implementare: 31 martie 2023.

    6. Inițierea de demersuri, prin dialog cu reprezentanții instituțiilor de credit și ai instituțiilor financiare nebancare, privind cerințe minime de pregătire profesională pentru salariații băncilor și IFN implicați în acordarea de credite către companii și în gestionarea riscurilor aferente, cu accent pe salariații implicați pe segmentul companiilor care activează în domeniile de frontieră (tehnologic, inovare, digitalizare, agenda verde etc.).

    Recomandarea este adresată Băncii Naționale a României.

    Termen de implementare: 31 decembrie 2023.

    7. Implicarea mai amplă a infrastructurii umane și materiale a BNR și ASF și intensificarea colaborării cu mediul financiar-bancar și mediul academic, pentru (i) dezvoltarea cercetării în domeniul financiar-bancar, inclusiv prin programe de visiting, (ii) inițierea de proiecte comune în parteneriat pentru îmbunătățirea pregătirii teoretice și practice a viitorilor specialiști (studenți, masteranzi, doctoranzi) și organizarea de programe de master sau alte forme de învățământ postuniversitar și stagii de practică, (iii) sprijinirea fundamentării teoretice și empirice adecvate a diverselor inițiative legislative naționale și europene sau decizii strategice care ar implica sistemul financiar (ex: intrarea în Uniunea Bancară).

    Recomandarea este adresată Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară.

    Termen de implementare: 30 iunie 2023.

  • III. În vederea diversificării în mod sustenabil a surselor care ar putea majora intermedierea financiară, se recomandă:

    8. Cercetarea oportunității dezvoltării piețelor financiar-bancare, prin (i) analiza oportunității dezvoltării unui instrument de tip Regulatory Sandbox, precum și analiza cadrului de reglementare și a unor modele de Regulatory Sandbox dezvoltate de alte bănci centrale, (ii) creșterea competitivității pieței de capital din România prin susținerea implementării tehnologiilor inovatoare bazate pe registrele distribuite (DLT) în rândul entităților care asigură infrastructura pieței, prin implementarea unui proiect-pilot pentru un sistem de tranzacționare și un sistem de decontare bazat pe DLT, în conformitate cu cadrul european în domeniu.

    Recomandarea este adresată Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară.

    Termen de implementare: 31 martie 2023.

    9. Încurajarea listării firmelor pe sistemul multilateral de tranzacționare administrat de BVB, inclusiv prin (i) simplificarea procedurilor de listare și (ii) implementarea utilizării unei platforme electronice posibil de accesat de către emitent și autoritățile cu atribuții în aprobarea solicitării de listare, pentru asigurarea celerității procesului.

    Recomandarea este adresată Autorității de Supraveghere Financiară.

    Termen de implementare: (i) 31 decembrie2022 și (ii) 30 iunie 2023.

    10. Dezvoltarea infrastructurii necesare susținerii procesului de digitalizare a serviciilor financiare, inclusiv prin (i) facilitarea accesului integrat la bazele de date cu privire la clienți în vederea îmbunătățirii procesului de creditare, cât și pentru derularea acțiunilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și (ii) armonizarea legislației naționale la cadrul european pentru a asigura flexibilitate în implementarea inițiativelor în domeniul digital, prin recunoașterea efectului juridic și al semnăturii electronice (simplă) și al semnăturii electronice avansate.

    Recomandarea este adresată (i) Guvernului (Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne) și (ii) Guvernului (Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării).

    Termen de implementare: (i) 30 septembrie 2022 și (ii) 31 decembrie 2022.

    11. Extinderea accesului companiilor la activitatea desfășurată de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar, prin modificarea corespunzătoare a prevederilor OG nr.38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți, în ceea ce privește competența CSALB, respectiv soluționarea litigiilor dintre companii și comercianții a căror activitate este reglementată, autorizată și supravegheată/monitorizată de BNR, precum și sucursalelor comercianților străini ce desfășoară activități pe teritoriul României, în domeniul bancar, prin procedurile CSALB.

    Recomandarea este adresată Guvernului.

    Termen de implementare: 31 decembrie 2022.

Recomandarea CNSM nr. R/2/2022

privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere următoarele:

  1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital şi art. 1 privind aplicarea amortizoarelor de capital,
  2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât:

  • Evoluția activității de creditare se înscrie în continuare pe un trend crescător, în contextul unui grad de incertitudine general la rândul său ridicat,
  • Dezechilibrele macroeconomice persistă,
  • Nivelurile înalte de lichiditate și profitabilitate ale sectorului bancar permit menținerea accesului la creditare al debitorilor eligibili.

În temeiul

  • prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Art.1 – Se recomandă ca Banca Națională a României să mențină măsura privind stabilirea ratei amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0,5 la sută, începând cu data de 17 octombrie 2022.

Art.2 – Se recomandă Băncii Naționale a României continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării, ca urmare a gradului înalt de incertitudine la nivel internațional și, mai ales, regional.

Art.3 – Până la data de 17 octombrie 2022, în funcție de condițiile macro-economice și de evoluția activității de creditare, măsura recomandată potrivit art.1 poate face obiectul revizuirii la nivelul CNSM.

Recomandarea CNSM nr. R/1/2022

privind amortizorul anticiclic de capital în România

Având în vedere următoarele:

      1. Prevederile art.3 alin.(2) lit.b) și alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național și cele ale Regulamentului CNSM nr.2/2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 4 – 9 referitoare la amortizorul anticiclic de capital şi art. 1 privind aplicarea amortizoarelor de capital,
      2. Amortizorul anticiclic de capital are ca scop creşterea rezilienţei sectorului bancar la pierderile potenţiale induse de o creştere excesivă a creditării. Amortizorul se constituie în perioada de creştere excesivă a creditării, ca supliment la amortizorul de conservare a capitalului, şi poate fi eliberat în faza de contracţie cu scopul absorbţiei pierderilor. Rata amortizorului anticiclic de capital, exprimată ca procent din valoarea totală a expunerii la risc, determinată de instituţiile de credit care deţin expuneri din credite în România, trebuie să fie între 0 la sută şi 2,5 la sută, calibrată în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazuri justificate, se poate stabili o rată a amortizorului anticiclic de capital mai mare de 2,5 la sută din valoarea totală a expunerii la risc.

Întrucât:

      • Se confirmă tendința de accelerare a activității de creditare, în condițiile unui climat global marcat de incertitudine,
      • Fenomenul de tensionare a echilibrelor macroeconomice continuă,
      • Accesul la creditare al debitorilor eligibili nu este constrâns de prezenta măsură, ca urmare a nivelurilor adecvate ale indicatorilor de lichiditate și profitabilitate ale sectorului bancar.

În temeiul

      • prevederilor art. 3 alin. (1) lit.b), e) şi i) şi ale art 4 alin. (1) din Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială adoptă prezenta recomandare:

Art.1 – Se recomandă ca Banca Națională a României să mențină măsura privind stabilirea ratei amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0,5 la sută, începând cu data de 17 octombrie 2022.

Art.2 – Se recomandă Băncii Naționale a României continuarea monitorizării evoluției situației economice și a creditării, având în vedere nivelul ridicat de incertitudine, atât pe plan național, cât și internațional.

Art.3 – Până la data de 17 octombrie 2022, în funcție de condițiile macro-economice și de evoluția activității de creditare, măsura recomandată potrivit art.1 poate face obiectul revizuirii la nivelul CNSM.