Opinia consultativă CNSM nr. OC/1/2018

privind Metodologia pentru identificarea funcțiilor critice ale instituțiilor de credit
elaborată de către Banca Națională a României

Având în vedere faptul că cele trei instituții reprezentate în Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială (Banca Naţională a României, Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea de Supraveghere Financiară) au competențe legale în materie de rezoluție, iar determinarea funcțiilor critice pentru economia României și a instituțiilor de credit relevante în furnizarea lor ar trebui să aibă la bază un reper unitar și uniform, în baza art. 3 din Legea nr.12/2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, Banca Națională a României a transmis către Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială Metodologia pentru identificarea funcțiilor critice ale instituțiilor de credit, în vederea emiterii unei opinii consultative (Nota XV / 347 / 21.06.2018).

Aspecte referitoare la Metodologia pentru identificarea funcțiilor critice ale instituțiilor de credit

Funcțiile critice reprezintă un element central al activității de rezoluție bancară, asigurarea continuității lor constituind un obiectiv al oricărei acțiuni de rezoluție.

Funcțiile critice sunt acele activități desfășurate/servicii prestate de către instituțiile de credit către terțe persoane și a căror încetare bruscă ar produce efecte negative semnificative economiei reale, ar afecta încrederea actorilor de pe piețe sau ar produce contagiune. Funcțiile critice pot include: servicii de constituire de depozite, acordare de credite, servicii de plată, de compensare, de custodie și de decontare, activități pe piețele de finanțare interbancară, activități pe piețele de capital și activități de investiții1 . Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare, transpusă în România prin Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, precizează că ”întreruperea activităților, serviciilor sau operațiunilor aferente unei funcții critice poate conduce la perturbări în furnizarea unor servicii esențiale pentru economia reală sau la perturbarea stabilității financiare date fiind dimensiunea, cota de piață, interconexiunile interne și externe, complexitatea instituției sau grupului sau derularea de către instituție sau grup de activități transfrontaliere.”

Relevanța unei instituții în furnizarea de funcții critice este un element central în stabilirea caracterului de interes public (una dintre condițiile de declanșare a unei acțiuni de rezoluție)2. Orice acțiune de rezoluție este necesară pentru asigurarea continuității funcțiilor critice, în vederea evitării efectelor negative semnificative asupra stabilității financiare, în special prin prevenirea contagiunii.

Întrucât autoritățile de rezoluție au o vedere de ansamblu asupra funcțiilor instituțiilor de credit care sunt esențiale pentru economia reală, ele au decizia finală cu privire la criticitatea acestora. De aceea, autoritățile de rezoluție analizează și identifică funcțiile critice cu ocazia redactării și revizuirii planurilor de rezoluție ale băncilor. Totodată, în cazul unei situații de dificultate majoră a unei instituții de credit, este necesară reanalizarea funcțiilor critice ale acesteia, pentru a se confirma, în funcție de circumstanțe, luarea deciziei de rezoluție în scopul protejării interesului public. Instituțiile de credit care sunt relevante în furnizarea de funcții critice trebuie soluționate prin aplicarea de instrumente și competențe de rezoluție, acestea neputând fi lichidate, potrivit legii3. Altfel spus, instituțiile de credit care sunt relevante în furnizarea de funcții critice îndeplinesc condiția interesului public și trebuie să fie subiect al unei acțiuni de rezoluție dacă, la momentul respectiv, sunt îndeplinite și celelalte condiții privind declanșarea unei acțiuni de rezoluție.

BNR, în calitate de autoritate de rezoluție pentru instituțiile de credit persoane juridice române, a elaborat, în baza prevederilor Legii nr. 312/2015, ale Regulamentului Delegat (UE) 2016/778, precum și ale ghidului FSB4 , metodologia privind (1) clasificarea funcțiilor furnizate de instituțiile de credit în funcție de criticitatea acestora pentru economie și (2) determinarea instituțiilor de credit relevante în furnizarea respectivelor funcții.

Metodologia presupune două etape majore: analiza cantitativă și analiza calitativă. Etapa calitativă prevede analiza la nivel individual, în mod specific pentru fiecare instituție de credit și realizarea pe bază de judecată profesională a unor determinări suplimentare celor obținute în cadrul analizei cantitative. Algoritmul consideră că o funcție este critică la o pondere de 20%5 în structura economică reală relevantă. Pentru o pondere inferioară acestui prag se analizează, de la caz la caz, natura funcției, și anume dacă există elemente pentru a identifica respectiva funcție ca fiind critică pentru economie. Se au în vedere, printre altele, aspecte precum numărul de clase de terțe părți afectate și posibilitatea de a genera contagiune. În vederea determinării instituțiilor relevante în furnizarea de funcții critice, sunt analizate acele instituții de credit care dețin o cotă de piață de minim 2%6 .

Raportul privind funcțiile critice, rezultat ca urmare a rulării metodologiei, prezintă determinarea funcțiilor critice furnizate de instituțiile de credit pentru economia românească, precum și instituțiile de credit relevante în furnizarea acestor funcții critice.

Opinia CNSM

În urma consultării Comisiei tehnice privind gestiunea crizelor financiare din cadrul CNSM, nu există obiecții sau observații cu privire la conținutul Metodologiei amintite anterior din partea nici uneia dintre instituțiile reprezentate în cadrul CNSM (BNR, MFP, ASF)

Ca urmare, Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială emite prezenta opinie consultativă favorabilă privind metodologia pentru identificarea funcțiilor critice ale instituțiilor de credit elaborată de către Banca Națională a României.

 

1 Teza a II-a a paragrafului 4 din Preambulul Regulamentul Delegat (UE) 2016/778
2 Conform art.180 alin.1 lit. c) din Legea nr. 312/2015
3 Art. 24 alin (2) din Regulamentul Delegat (UE) 2016/1075 de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare care precizează conținutul planurilor de redresare, al planurilor de rezoluție și al planurilor de rezoluție a grupului, criteriile minime pe care autoritatea competentă trebuie să le examineze în ceea ce privește planurile de redresare și planurile de redresare a grupului, condițiile de acordare a sprijinului financiar intragrup, cerințele privind evaluatorii independenți, recunoașterea contractuală a competențelor de reducere a valorii contabile și de conversie, procedurile și conținutul cerințelor de notificare și ale avizului de suspendare și funcționarea operațională a colegiilor de rezoluție
4 Financial Stability Board, Recovery and Resolution Planning for Systemically Important Financial Institutions: Guidance on Identification of Critical Functions and Critical Shared Services
5 Prin analogie cu art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 312/2015 („pondere importantă” ≡ „în produsul intern brut al României depășește 20%”)
6 Prin analogie cu art.51, alin (1), lit. a) din Directiva 2013/36/UE (2% este pragul pentru identificarea sucursalelor semnificative într-un stat membru gazdă, în ceea ce privește depozitele)