Modul de implementare de către destinatari a recomandărilor emise de CNSM 2020

Situația privind modul de implementare a recomandărilor emise de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială
în anul 2020
și a recomandărilor emise în perioada anterioară, care nu au fost finalizate sau care au un termen permanent pentru implementare

Recomandarea CNSM nr. 2/14.06.2017 referitoare la țările terțe semnificative pentru sectorul bancar românesc în ceea ce privește recunoașterea și stabilirea ratelor amortizoarelor anticiclice de capital

(termen permanent)

 

BNR

Recomandarea a fost implementată prin efectuarea unor evaluări periodice de către BNR, supuse analizei și deciziei Consiliul general al CNSM, în urma cărora au fost emise : (i) Decizia CNSM nr. D/8/2018 referitoare la identificarea țărilor terțe semnificative pentru sectorul bancar românesc în ceea ce privește recunoașterea și stabilirea ratelor amortizoarelor anticiclice de capital; (ii) Decizia CNSM nr. D/2/2019 referitoare la identificarea țărilor terțe semnificative pentru sectorul bancar românesc în ceea ce privește recunoașterea și stabilirea ratelor amortizoarelor anticiclice de capital; (iii) Decizia CNSM nr. D/3/2020 referitoare la identificarea țărilor terțe semnificative pentru sectorul bancar românesc în ceea ce privește recunoașterea și stabilirea ratelor amortizoarelor anticiclice de capital. Prin deciziile menționate s-a stabilit că, aferent anilor 2018, 2019 și 2020, nu au fost identificate țări terțe semnificative pentru sectorul bancar românesc în ceea ce privește recunoașterea și stabilirea ratelor amortizoarelor anticiclice de capital.

 

Recomandarea CNSM nr. 3/14.06.2017 privind îmbunătățirea informațiilor statistice necesare analizelor privind piața imobiliară

 

 

BNR, ASF

BNR și ASF au implementat recomandarea CNSM prin elaborarea și derularea unui chestionar privind piețele imobiliare și comerciale din România, care a fost transmis către: (1) instituțiile de credit din România care dețin un rol important pentru sectorul imobiliar, (2) companii nefinanciare care participă în mod direct sau indirect la activitatea pieței imobiliare din România (77 de companii) , (3) societățile de asigurare, fondurile de pensii și de investiții. Rezultatele chestionarului au fost publicate în Raportul asupra stabilității financiare, edițiile I și II din anul 2018 (publicate pe website-ul BNR http://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx).

 

Având în vedere dificultățile întâmpinate de statele membre în colectarea informațiilor, în special a celor aferente pieței imobiliare comerciale, Comitetul European pentru Risc Sistemic a emis Recomandarea din 21 martie 2019 de modificare a Recomandării CERS/2016/14 privind acoperirea unor lacune la nivelul datelor privind bunurile imobile (CERS/2019/3), care stabilește noi termene limită pentru raportările către CERS privind disponibilitatea indicatorilor.

 

Conform evaluării preliminare a CERS aferentă raportului interimar transmis la 31 decembrie 2019, România a fost evaluată ca fiind conformă în totalitate.

 

în ședința CNSM din  18 decembrie 2020 a fost aprobată Nota CNSM nr.38/2020 privind raportarea către CERS asupra disponibilității informațiilor cu privire la creditele imobiliare rezidențiale, prin care Consiliul general al CNSM a fost informat că Banca Națională a României va transmite către CERS, până la data de 31 decembrie 2020, formularul de raportare cu privire la disponibilitatea indicatorilor prevăzuți în sub-recomandările A și B, conform cerințelor Recomandării CERS/2016/14 (implementată la nivel național prin Recomandarea CNSM nr.3/14.06.2017 privind îmbunătățirea informațiilor statistice necesare analizelor privind piața imobiliară), completată și modificată de Recomandarea CERS/2019/3. Formularul de raportare (Template for the follow-up of Recommendation ESRB 2016_14 for deadline 31.12.2020) a fost transmis la CERS la data de 24 decembrie 2020.

 

Recomandarea CNSM nr. 10/18.12.2017 privind impactul planurilor de finanțare ale instituțiilor de credit asupra fluxului de credite către economia reală

(termen permanent)

BNR

Recomandarea a fost implementată prin analizele realizate pentru anul 2018 (pe baza raportărilor având ca dată de referință 31 decembrie 2017), pentru anul 2019 (pe baza raportărilor având ca dată de referință 31 decembrie 2018) și pentru anul 2020 (pe baza raportărilor având ca dată de referință 31.12.2019) cu privire la impactul planurilor de finanțare ale instituțiilor de credit asupra fluxului de credite către economia reală, inclusiv din perspectiva politicii macroprudențiale, care au fost prezentate Consiliului general al CNSM. Analizele au relevat evoluția prognozată a creditului acordat sectorului real  (atât pe componenta companiilor nefinanciare, cât și pe aceea a gospodăriilor populației) și a gradului de intermediere financiară, gradul total de îndatorare raportat la PIB, dinamica profilului de finanțare și de lichiditate al instituțiilor de credit, impactul planurilor de finanțare asupra indicatorilor de solvabilitate  și profitabilitate.

 

Recomandarea CNSM nr. R/4/2018 privind implementarea instrumentelor macroprudenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor intermediare cuprinse în Cadrul de ansamblu privind strategia politicii macroprudențiale a Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială

(termen permanent)

BNR, ASF

BNR realizează analize periodice privind riscurile și vulnerabilitățile identificate la nivelul sistemului financiar și al economiei reale, precum și oportunitatea implementării/ recalibrării/ dezactivării instrumentelor macroprudențiale, care sunt prezentate Consiliului general al CNSM, pentru analiză și decizie. Până în prezent, BNR a implementat următoarele instrumente macroprudențiale: amortizorul de conservare a capitalului; amortizorul anticiclic de capital (CCyB); amortizorul pentru alte instituții de importanță sistemică (amortizorul O-SII); amortizorul de risc sistemic (SyRB); cerințe privind raportul împrumuturi/garanții (LTV); cerințe privind raportul serviciul datoriei/venituri (DSTI)

 

ASF realizează analize periodice privind riscurile și vulnerabilitățile identificate la nivelul celor 3 piețe financiare nebancare supravegheate, precum și oportunitatea implementării instrumentelor macroprudențiale existente. Până în prezent, au fost implementate următoarele măsuri macroprudențiale:

(i)   la nivelul societăților de servicii de investiții financiare (SSIF): amortizorul de conservare a capitalului (implementat în 4 rate anuale egale de 0,625% din valoarea totală a expunerilor ponderate la risc, în perioada 1 ianuarie 2016 – 1 ianuarie 2019);

(ii)  în cazul societăților de asigurare: indicele de lichiditate al societăților de asigurare; planul de redresare;

(iii) în cazul pieței pensiilor private: restricții privind expunerile semnificative;

(iv) în cazul administratorilor fondurilor de pensii private: limitarea expunerii față de un emitent la 5% din activul net; expunerea față de un grup de emitenți și persoanele afiliate acestora nu poate depăși 10% din activele fondului de pensii private;

(v)  pentru toate entitățile supravegheate ASF aplică cerințe privind siguranța sistemelor IT.

 

Recomandarea CNSM nr. R/1/2020

privind amortizorul anticiclic de capital în România

 

BNR

BNR a implementat recomandarea CNSM privind aplicarea nivelului de 0% a amortizorului anticiclic de capital, fiind în vigoare prevederile Ordinului BNR nr.12/24.12.2015 privind amortizorul de conservare a capitalului și amortizorul anticiclic de capital (publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 980 din 30.12.2015), care stabilește la art. 2 următoarele:

Art.2 – începând cu 1 ianuarie 2016, rata amortizorului anticiclic de capital pentru instituțiile de credit care dețin expuneri din credite în România este de 0% din valoarea totală a expunerii la risc prevăzută la art. 92 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

 

Ordinul BNR nr.12/24.12.2015 privind amortizorul de conservare a capitalului și amortizorul anticiclic de capital a fost emis în vederea punerii în aplicare a Recomandării Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară nr. 1/2015 privind implementarea amortizoarelor de capital în România.

 

Analizele având ca obiectiv evaluarea oportunității utilizării amortizorului anticiclic de capital din perspectiva evoluțiilor creditării sunt efectuate cu periodicitate trimestrială.   

Recomandarea CNSM nr. R/2/2020

privind modificarea Strategiei de implementare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) de către instituțiile financiare nebancare ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare individuale

BNR

BNR a implementat recomandarea CNSM prin emiterea Ordinului BNR nr. 3 din 11 iunie 2020 pentru modificarea şi completarea Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 8/2019 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către instituţiile financiare nebancare, care a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.537 din data de 23 iunie 2020 (Intrare în vigoare la 23 iunie 2020).

 

Recomandarea CNSM nr. R/3/2020

privind amortizorul anticiclic de capital în România

 

BNR

BNR a implementat recomandarea CNSM privind aplicarea nivelului de 0% a amortizorului anticiclic de capital, fiind în vigoare prevederile Ordinului BNR nr.12/24.12.2015 privind amortizorul de conservare a capitalului și amortizorul anticiclic de capital (publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 980 din 30.12.2015).

Recomandarea CNSM nr. R/4/2020

privind modul de implementare a Recomandării CERS/2020/8 referitoare la monitorizarea implicațiilor asupra stabilității financiare ale măsurilor privind moratoriile pentru credite, schemele publice de garantare a creditelor și alte măsuri de natură fiscală luate pentru a proteja economia reală de efectele pandemiei COVID-19

 

BNR, ASF, Guvern

în ceea ce privește partea A a Recomandării CNSM R/4/2020, BNR a avut un rol proactiv în evaluarea impactului moratoriului de creditare asupra stabilității financiare, concentrându-se pe sectorul bancar și pe cel al IFN-urilor (prin elaborarea unor analize de testare la stres a solvabilității și lichidității, monitorizarea indicatorilor prudențiali relevanți și a fluxului de credite noi). Alături de moratoriul public (introdus prin OUG 37/2020), au fost propuse și alte inițiative legislative cu scopul de a proteja debitorii și de a amâna plățile, BNR realizând analizele de impact aferente. Totodată, BNR a introdus o raportare specială, cu frecvență săptămânală, prin care băncile să transmită informații privind numărul și volumul de cereri acceptate pentru amânare la plată, fiind de asemenea adăugate cereri suplimentare de informații în raportările lunare la Centrala Riscului de Credit (CRC) ale băncilor și IFN-urilor cu scopul de a le monitoriza portofoliile de credit și schimbările intervenite în nivelul indicatorilor de risc. O altă sursă importantă de date o reprezintă noile raportări bancare specifice măsurilor fiscale, înființate ca urmare a recomandărilor ABE. în plus, BNR derulează analize periodice asupra situației companiilor non-financiare, pe baza datelor financiare semi-anuale, precum și asupra sectorului populației, monitorizând totodată și evoluțiile din piața muncii si piața imobiliară.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară a adoptat o serie de măsuri microprudențiale ca răspuns la pandemia COVID-19, care nu sunt de natură fiscală și nu fac obiectul Recomandării CNSM R/4/2020. Aceste măsuri se referă, în principal, la: prorogarea unor termene pentru raportare pentru piața de asigurări; recomandări privind transparența emitenților; utilizarea mijloacelor de comunicare electronică; reducerea cu 25% a tuturor taxelor percepute de către ASF pe perioada stării de urgență; introducerea posibilității activării unor instrumente excepționale pentru participanții în industria fondurilor de investiții; emiterea unor alerte privind riscul cibernetic; derogarea temporară de la plafonul maxim de investiții în titluri de stat pentru fondurile de pensii private.

 

Privitor la partea B a Recomandării CNSM R/4/2020, autoritățile naționale au transmis datele necesare completării formularelor de raportare către CERS. Secretariatul CNSM a agregat contribuțiile autorităților membre, transmițând raportarea către CERS, cu respectarea termenelor stabilite (lunile iulie și octombrie ale anului 2020). Raportarea are o periodicitate trimestrială și , este solicitată cel puțin până în ianuarie 2022.

 

Recomandarea CNSM nr. R/5/2020

privind modul de implementare a Recomandării CERS/2020/7 referitoare la restricțiile privind distribuirile de dividende în perioada pandemiei de COVID-19

 

BNR, ASF

BNR a întreprins acțiuni în sensul asigurării conformării cu Recomandarea CERS/2020/7 referitoare la restricțiile privind distribuirile de dividende în perioada pandemiei de COVID-19 încă de la debutul pandemiei, acțiuni care au vizat atât sectorul bancar, cât și cel al instituțiilor financiare nebancare (IFN).

 

în ceea ce privește măsurile aplicabile sectorului bancar, BNR a transmis instituțiilor de credit persoane juridice române scrisorile nr. FG/161/19.03.2020 și nr. FG/189/03.04.2020, prin care se recomanda adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui nivel adecvat de fonduri proprii, care să permită administrarea solidă a riscurilor, inclusiv privind nedistribuirea de dividende din profitul realizat conform bilanțului la 31.12.2019, nerealizarea de operațiuni de răscumpărare a propriilor acțiuni și prin amânarea pentru o perioadă mai mare a remunerației variabile. Totodată, BNR a transmis băncilor scrisoarea nr. FG/229/28.04.2020, prin care acestea au fost informate cu privire la faptul că nu vor beneficia de flexibilizarea cerințelor de capital impuse din perspectivă macroprudențială (amortizorul combinat de capital) sau lichiditate (respectarea unui nivel supraunitar al indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate – LCR) dacă distribuie dividende în cursul anului 2020 (inclusiv sub formă de răscumpărări de acțiuni proprii).

 

în ceea ce priveşte instituțiile financiare nebancare (IFN), s-a constatat necesitatea creşterii  capacităţii de absorbție a pierderilor potențiale. în acest context, BNR a transmis IFN însscrise în Registrul special scrisoarea nr. FG/252/19.05.2020, prin care au fost informate că IFN care hotărăsc distribuirea de dividende sau răscumpărarea de acțiuni proprii nu vor beneficia de măsurile de flexibilizare a cerințelor privind fondurile proprii.

 

Ulterior preluării Recomandării CERS/2020/7 la nivel național prin Recomandarea CNSM R/5/2020, BNR a transmis scrisori băncilor persoane juridice române (scrisoarea nr.FG/443/12.08.2020) și instituțiilor financiare nebancare (scrisoarea nr.FG/444/12.08.2020) , preluând în integralitate prevederile acestora.  

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis un set de Recomandări pentru societățile de asigurare și de reasigurare privind unele măsuri de minimizare a efectelor crizei COVID-19 având în vedere: necesitatea menținerii unui nivel suficient de fonduri proprii pentru a contribui la reducerea riscului sistemic și la susținerea economiei; efectele negative pe care criza COVID-19 le-ar putea avea asupra solvabilității societăților prin diminuarea subscrierilor și majorarea obligațiilor din cauza menținerii unor rate scăzute ale dobânzii, respectiv prin randamentul scăzut al activelor. Dintr-un total de 26 de societăți de asigurare – reasigurare, aproximativ 83% s-au conformat recomandărilor emise de către ASF, iar 15% au exprimat intenția de conformare. Firmele de investiții (SSIF) au avut fonduri proprii net superioare cerinței minime de capital pentru categoria serviciilor prestate. în ceea ce privește recomandările privind interzicerea răscumpărării de acțiuni ordinare și angajării plății remunerației variabile, aceste măsuri nu au un impact semnificativ asupra firmelor de investiții din România. ASF va aplica recomandarea în mod individual, în cazul în care vor exista indicii că firmele de investiții nu respectă sau nu vor îndeplini cerințele de capital. 

 

Recomandarea CNSM nr. R/6/2020

privind diminuarea vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare

Guvern, BNR

Contribuțiile prevăzute în Recomandarea CNSM nr. R/6/2020 aflate în sarcina BNR, pentru anul 2020, au fost implementate prin publicarea pe website-ul CNSM , în luna august 2020, a următoarelor informații: i) metodologia pentru identificarea companiilor cu potențial de dezvoltare la nivelul sectorului alimentar; ii) statisticile privind creditarea firmelor din sectorul agroalimentar de către instituții de credit și IFN, în funcție de codul CAEN, actualizate la martie 2020.

 

Sinteza măsurilor adoptate de Guvern din perspectiva sarcinilor care îi revin conform recomandării CNSM este prezentată în cele ce urmează:

Aferent pct. 1:

în vederea implementării Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada de programare 2021-2027 și a Strategiei ”De la fermă la consumator”, Guvernul a organizat procesul de consultare a structurilor parteneriale cu privire la Planul Național Strategic (PNS) pentru perioada 2021-2027. Grupurile de lucru au elaborat analiza SWOT, fundamentată prin analize socio-economice, agricole şi de mediu, care a fost transmisă Comisiei Europene și evaluatorului extern. Analiza SWOT a fost publicată pe site-ul MADR pentru consultare publică în data de 01 iulie 2020 şi a fost comunicată membrilor Comitetului Consultativ Tematic (CCT). în cursul lunii iulie 2020 au fost organizate reuniuni on-line ale grupurilor de lucru si ale CCT, pentru dezbaterea analizei SWOT, fiind elaborat totodată și primul draft al Analizei Nevoilor, documente care au beneficiat și de recomandările formulate de către Comisia Europeană privind elaborarea planurilor strategice.

 

Aferent pct. 2:

în cadrul PAC 2021- 2027, digitalizarea în spațiul rural și agricultură reprezintă un obiectiv important, acesta fiind abordat în cadrul obiectivului transversal ”Promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură”.

 

Aferent pct.3:

Prin aprobarea de către Guvern a actului normativ privind implementarea subprogramului AGRO IMM  Invest, se va  crea cadrul legislativ în vederea accesării de către beneficiarii care activează în domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar a unor măsuri de sprijin puse la dispoziție de către Ministerul Finanțelor, constând în garanții de stat și mecanisme de subvenționare a dobânzilor la credite și a unor comisioane, implementate în concordanță cu Cadrul temporar de acordare a ajutoarelor de stat în perioada manifestării pandemiei de Sars COV 2, a cărui perioadă de aplicare a fost prelungită de către CE până la data de 31.12.2021.

 

Aferent pct. 4:.

Legislația actuală prevede măsuri de reglementare a constituirii schemei de garantare a finanțărilor acordate de instituții de credit și/sau instituții financiare nebancare pe baza certificatelor de depozit, precum și a constituirii Fondului de compensare a certificatelor de depozit. Aceste mecanisme au urmărit asigurarea accesului fermierilor la finanțări acordate de bănci/instituții financiare nebancare, pe baza certificatelor de depozit emise în contul recoltei depozitate. în prezent se află în curs de analiză modul de participare a Fondurilor de garantare la operaționalizarea funcționării sistemului certificatelor de depozit pentru semințele de consum.

 

Aferent pct. 5:

Guvernul a întreprins demersuri specifice în ceea ce privește îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare cu valoare adăugată ridicată, fiind elaborate și notificate la Comisia Europeană (CE)  acte normative noi cu privire la scheme de calitate după cum urmează:

●    Proiectul de ordin privind atestarea produselor agroalimentare marcate cu mențiunea ”Calitate Premium”;

●    Proiectul de ordin privind înregistrarea ”rețetelor consacrate”, precum și atestarea produselor alimentare obținute conform ”rețetelor consacrate”;

●    Proiectul de ordin privind înregistrarea specificațiilor tehnice de calitate aferente schemei generale ”Calitate Garantată”.

 

De asemenea, România a introdus în cadrul  PNDR măsuri speciale de promovare și de dezvoltare dedicate. Exemple concrete sunt : sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate; sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne; sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare, în vederea stabilirii şi dezvoltării de lanţuri scurte de aprovizionare şi de piețe locale, precum şi în vederea realizării de activități corelate de promovare în context local; investiții în active fizice; investiţii în exploataţii agricole, în cadrul căreia au fost finanţate cu prioritate fermele de familie, fermele mici și mijlocii, un accent deosebit punându-se pe crearea de noi  forme asociative ale fermierilor, prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală constituite, măsuri care trebuie menținute și în construcția noului PNS. Printre măsurile care vizează consolidarea lanțului agroalimentar scurt, se numără:

●    parteneriate sustenabile locale – între grupurile de acțiune locală, consorțiile locale, clusterele locale și regionale, etc, care pot contribui la dezvoltarea comerțului din proximitate: ASAT (asociații pentru sprijinul agriculturii tradiționale) piețe volante și magazine cu produse românești,

●    organizarea de evenimente pentru promovarea produselor agroalimentare românești;

●    parteneriate inovative pentru comercializarea produselor agroalimentare în țările europene și țările terțe unde comunitățile de români au o pondere însemnată și sunt constituiți în organizații locale reprezentative.

 

Aferent pct. 6:

Guvernul a întreprins, pe parcursul anului 2020, acțiuni pentru promovarea produselor agroalimentare înregistrate/atestate/certificate pe diferite scheme de calitate, al căror obiectiv principal îl constituie o mai bună recunoaștere a efortului suplimentar depus de fermierii  și operatorii economici, pentru obținerea unor produse agroalimentare cu o valoare calitativă superioară. Astfel, prin actele normative inițiate de Guvern privind schemele de calitate naționale și europene au fost atestate la nivel național și recunoscute la nivel european, produse autohtone care au obținut dreptul de utilizare al unui logo specific, ce se inscripționează pe eticheta acestor produse, fiind realizată astfel vizibilitatea și identificarea facilă a acestora de către consumatori. Produsele atestate/certificate care utilizează astfel de logo-uri sunt:

●    ”produs tradițional” conform Ordinului MADR nr. 724/2013 privind atestarea produselor tradiționale, cu modificările și completările ulterioare, înregistrat în Registrul Național al Produselor Tradiționale (RNPT); 

●    ”produs alimentar obținut conform unor rețete consacrate românești” conform Ordinului MADR nr. 394/2014 privind atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești, înregistrat în Registrul Național al Rețetelor Consacrate (RNRC);

●    produs care a dobândit mențiunea de calitate facultativă ”produs montan” conform Ordinului MADR nr. 52/2017 privind aprobarea Procedurii de verificare a conformității datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a mențiunii de calitate facultative ”produs montan” şi de verificare a respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obținut dreptul de utilizare a respectivei menţiuni,  înregistrat în Registrul Național al Produselor Montane (RNPM).

 

în scopul promovării acestor categorii de produse este utilizată aplicația pentru dispozitive mobile CPAC – Catalogul Produselor Alimentare Certificate, existând totodată informații disponibile într-o o secțiune distinctă pe site-ul www.madr.ro.

 

Aferent pct. 7:

PNS se va concentra pe promovarea înființării și dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale, sprijinirea investițiilor în agricultură și industria alimentară pentru reducerea deficitului de balanță comercială generat de comerțul cu produse agroalimentare, digitalizarea agriculturii și a spațiului rural, promovarea inovării în sectorul agricol și a operațiunilor care conduc la diminuarea impactului agriculturii și industriei alimentare asupra mediului și pe creșterea suprafețelor ocupate de culturi agricole certificate ecologic și a cantității de produse agroalimentare ecologice comercializate.

 

Recomandarea CNSM nr. R/7/2020

privind amortizorul anticiclic de capital în România

 

BNR

BNR a implementat recomandarea CNSM privind aplicarea nivelului de 0% a amortizorului anticiclic de capital, fiind în vigoare prevederile Ordinului BNR nr.12/24.12.2015 privind amortizorul de conservare a capitalului și amortizorul anticiclic de capital (publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 980 din 30.12.2015).

   

Recomandarea CNSM nr. R/8/2020

privind amortizorul de capital pentru alte instituții de importanță sistemică din România

 

BNR

BNR a implementat recomandarea CNSM prin emiterea Ordinului BNR nr. 5 din 4.dec.2020 privind amortizorul aferent instituţiilor de credit autorizate în România şi identificate drept alte instituţii de importanţă sistemică (O-SII), care a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.1222 din data de 14 dec. 2020 (Intrare în vigoare la 14 dec. 2020).

 

Recomandarea CNSM nr. R/9/2020

privind amortizorul anticiclic de capital în România

 

BNR

BNR a implementat recomandarea CNSM privind aplicarea nivelului de 0% a amortizorului anticiclic de capital, fiind în vigoare prevederile Ordinului BNR nr.12/24.12.2015 privind amortizorul de conservare a capitalului și amortizorul anticiclic de capital (publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 980 din 30.12.2015).